Arhiva pentru 'Comentariul Săptămânii' Category

Diferențe

Săptămână aceasta ne-a oferit iaraăși un exemplu despre cum se face politică în  România È™i în statele din Europa Occidentală. Mario Monti noul prim ministru al Italiei venind din lumea reală È™i înÈ›elegând că nu poate cere italienilor sacrificii fără ca el să nu dea un anumit semnal a anunÈ›at că va   renunÈ›a la salariul său de prim ministru È™i de ministru al economiei. Evident că un astfel de gest este unul de imagine dar dincolo de asta o  asemenea decizie arată că omului politic amintit îi pasă de cum este privit de concetățenii săi È™i-È™i dă seama că nu poate să apară în faÈ›a lor să le spună că fiecare dintre ei trebuie să facă sacrificii iar  el să facă diferite  giumbuÈ™lucuri  pe care funcÈ›ia pe care o deÈ›ine i-ar da posibilitatea să le facă.  Unor oameni care au salutat plecarea lui Berlusconi ca pe o victorie personală nu le poÈ›i spune că nu sunt bani la buget iar tu să aloci banii publici pe ce vrei tu.  Citeşte mai departe »

1Decembrie

Apărută în vâltoarea primelor luni din noul regim politic de după 1989, ideea proclamării zilei de 1 decembrie drept zi naÈ›ională a României, a fost încărcată încă de atunci  cu  multă pasiune È™i numeroase controverse. După ce regretatul Ion RaÈ›iu propusese ziua de 16 decembrie drept zi naÈ›ională,  Ion Iliescu a contracarat avansând 1 decembrie, propunere care avea să fie rapid aprobată de C.P.U.N.  Zi cu puternică încărcătură istorică, 1 decembrie a devenit parcă odată cu trecerea timpului tot mai puÈ›in o zi a unității naÈ›ionale È™i tot mai mult una a dezbinării È™i a răfuielilor politice. AÈ™a a fost din păcate chiar din decembrie 1990 când regretatul Corneliu Coposu încerca să se adreseze românilor adunaÈ›i la Alba Iulia iar Petre Roman( azi devenit liberal ) aÈ™ezat puÈ›in în spatele seniorului îndemna simpatizanÈ›ii F.S.N, prin gesturi văzute de toată lumea,  să-l fluiere cât mai puternic. Gestul de atunci al lui Roman, temperat  de Ion Iliescu care nu È™tia cum să-l mai oprească, nu a fost niciodată asumat public de fostul prim ministru È™i nici scuzele de rigoare nu au apărut vreodată. Citeşte mai departe »

Mircea fă-te că lucrezi !

Săptămână trecută a fost mai mult fără decât cu voia sa , săptămână lui Mircea Geoană. Excluderea   din PSD a lui Mircea Geoană este fără îndoială unul dintre cele mai ciudate episoade din politica românească de după 1989. Eliminarea unui fost preÈ™edinte de partid din rândurile acestuia  nu are cum să fie o bucurie pentru nici un lider politic cu picioarele pe pământ.  Mai întâi trebuie spus că e dificil  ca în urmă cu ceva timp să spui despre un om politic alături de care împarÈ›i aceleaÈ™i convingeri politice  că în el stă întreaga ta speranță de a produce o schimbare, de a pune în aplicare un proiect politic etc È™i apoi să-l prezinÈ›i public ca fiind duÈ™manul numărul unu al unui grup politic mai mic sau mai mare , cum este un partid politic. ÃŽn al doilea rând mai este È™i faptul că într-o societate dominată de suspiciune precum este cea românească devine tot mai greu de explicat în mod credibil  faptul că un divorÈ› politic de amploarea celui dintre Mircea Geoană È™i liderii actuali ai PSD nu are la bază dorinÈ›a de poziÈ›ionare cât mai bună în vederea viitoarei guvernări ci pur È™i simplu viziuni diferite asupra viitorului PSD È™i a proiectelor politice ale acestuia asumate până acum sau cele care se vor creiona de acum înainte. Citeşte mai departe »

Sibiu

ÃŽntors de la Mainz pentru un simpozion internaÈ›ional desfășurat la Sibiu am avut norocul să fac trecerea mai lină din Germania spre România. Sibiul a rămas È™i astăzi în ciuda trecerii timpului o “reproducere” a oraÈ™elor germane.  Când spun asta mă gândesc la oameni, clădiri, mentalități È™i atitudini. Văzând cum arată Sibiul m-am gândit automat la È™ansa ratată de noi toÈ›i de a avea ca premier tocmai în vremurile astea grele pe Klaus Johannis. După ce destui au arătat cu degetul spre PNL pentru sprijinul acordat lui Mircea Geoană în lupta cu Traian Băsescu,  România a avut È™i are neÈ™ansa să fie condus de un om care de multe ori îmi stârneÈ™te milă.  În timp ce de doi ani ascultăm cum Emil Boc calculează indicatorii economici deÈ™i este evident că exceptând fraza cu alianÈ›a socialistă nu mai È™tie să spună nimic altceva  în mod coerent , Johannis administrează un oraÈ™ care se menÈ›ine la standarde europene reuÈ™ind să creeze românilor din Regat impresia că intrarea în Sibiu este de fapt o intrare în altă È›ară. Unul vorbeÈ™te mereu despre cât de mult munceÈ™te el È™i cât de greu îi este, celălalt tace È™i face. Unul demonstrează că pentru el guvernul este o jucărie pe care o mai dă din când în când È™i prietenilor din faÈ›a blocului, celălalt arată în fiecare zi că administrarea unui oraÈ™ presupune pricepere, viziune È™i chiar ataÈ™ament față de locul respectiv. Doi oameni politici, două educaÈ›ii( apropo îl vede cineva pe tatăl primarului Sibiului dându-i cu un ou în cap acestuia fie È™i în glumă ), două maniere de a înÈ›elege È™i de a face politică. AÈ™ adăuga la enumerarea aceasta È™i două opÈ›iuni. Din păcate în 2009 votând pe Traian Băsescu, marea majoritate a românilor au optat penru prima variantă. ConsecinÈ›ele acestei opÈ›iuni le vedem în fiecare zi.    Poate data viitoare vom È™ti să alegem corect.

Atitudini

România a trăi marÈ›i cu ocazia zilei de naÈ™tere a Regelui Mihai un moment în care s-a reîntâlnit cu istoria iar la istorie fiecare se raportează cum crede de cuviință ca să nu spunem cum îl duce capul. Unii au crezut că pot să fenteze momentul ascunzându-se printre boscheÈ›i( depinde de înălÈ›ime) , alÈ›ii au vrut să câștige un pic de imagine prin asocierea cu Regele, iar alÈ›ii È™i-au dat  seama că dincolo de orice reacÈ›ie politică ar fi avut  cândva  față  de  Suveran  e bine pentru ei ajunÈ™i la o vârstă respectabilă să lase istoriei care se va scrie de acum încolo o imagine cât de cât cosmetizată asupra lui. Când spunem asta ne gândim evident la Ion Iliescu. Cei care cred că dată fiind alianță de acum cu PSD-ul îl voi lăuda pe Ion Iliescu se înÈ™eală. Pentru mine Ion lliescu va rămâne omul din cauza căruia România a ratat câteva È™anse bune pentru a fi după 1990 un stat modern È™i respectat în lume. Momente precum cele din 13-15 iunie 1990 sau cele în care Regele Mihai era fugărit de pe aeroportul BucureÈ™ti sau reîntors de pe È™oseaua BucureÈ™i _PiteÈ™ti vor fi greu de È™ters de pe retină . Astea sunt doar câteva din păcatele lui Ion Iliescu È™i cu ele se va prezenta la judecata Istoriei. Dincolo de asta preocuparea lui Iliescu de a È™terge cu buretele aceste imagini , de a încerca să arate în felul lui stângaci È™i oarecum ezitant că regretă toate acele acÈ›iuni e demnă de remarcat. Dacă un lider politic mai tânăr fi făcut toate aceste gesturi am fi spus cu siguranță că e pentru voturi deÈ™i eu nu cred că un om politic de stânga speră să obÈ›ină voturi de la eventual  monarhiÈ™ti. Iliescu a făcut toate acestea pentru că repet îl interesează cum se va prezenta la judecata Istoriei. Citeşte mai departe »

Un inventar important sau de ce vor unii să-și schimbe numele

Săptămâna trecută am descoperit pe www. contributors.ro( 15 octombrie 2011) , un site despre care nu È™tiu să fie în grădina PNL sau PSD aÈ™ spune chiar dimpotrivă, un text al unui domn Ștefan Vlaston care la rândul  său nu poate fi bănuit de simpatii USL-iste ca să zic aÈ™a. Domnia sa după cum singur recunoaÈ™te a dat o simplă căutare pe net È™i a descoperit câteva cazuri interesante în care personaje importante din actualele structuri guvernamentale au probleme cu legea. CotroceniÈ™tii vor spune imediat că toate aceste cazuri arată nimic altceva decât faptul că, CodruÈ›a È™i cu Daniel își fac treaba. Foarte bine dacă este aÈ™a dar haideÈ›i să vedem È™i sentinÈ›ele definitive pentru că de telejustiÈ›ie parcă ne-am săturat. Fără a spune că oamenii din cazurile enumerate de domnul Vlaston sunt sau nu vinovaÈ›i, înaintea instanÈ›elor,  mă întreb È™i vă întreb dacă nu cumva toate aceste cazuri È™i altele de care am aflat cu toÈ›ii în ultimii doi ani sunt cauzele pentru care domni respectabili de altfel de prin PDL încearcă zor nevoie mare să schimbe nu doar părul lupului( culoarea portocalie)  ci chiar È™i înfățiÈ™area lui adoptând pentru proximele alegeri denumiri de genul Alba ca Zapăda, MiÈ™carea Populară sau mai nou Noua Republică. Și pentru că ideologului È™ef, Lăzăroiu, îi plac poveÈ™tile , îi spunem doar că tot jucându-se prin Pădurea Minunată numită România să nu pățească el È™i simpatizanÈ›ii săi precum ursul păcălit de vulpe. Până atunci iată  cazurile inventariate  de domnul Vlaston Citeşte mai departe »

Germania

 

Ca un făcut iar nu am reuÈ™it să mai scriu aici de ceva timp. Tot lipsa de timp a fost È™i de această dată principala cauză. Nici măcar despre vizita È™i prelegereea de la Ateneul TătăraÈ™i a  prietenului meu Adrian Cioroianu nu am  reuÈ™it să mai scriu ceva. ÃŽn vara aceasta a trebuit să pregătesc( pregătim) nu doar noua stagiune de teatru  plus alte acÈ›iuni  È™i spectacole( Ateneul nefăcând doar teatru) ci È™i câteva articole care sper să apară în această toamnă, un volum dedicat monarhiei româneÈ™ti, tot pentru lunile care mai sunt din acest an( deh mai facem È™i lucruri pentru profesia de bază), participarea la un simpozion internaÈ›ional desfășurat la BucureÈ™ti în perioada 25-27 septembrie ca urmare a obligaÈ›iilor asumate în urma câștigării unei burse postdoctorale, È™i tot ca urmare a acestei poziÈ›ii plecarea în Germania.  InvitaÈ›ia profesorului Hans Christian Manner, căci datorită  dânsului suntem aici eu È™i prietenul meu Mihai Chiper,  e o provocare în sine pentru că ocazia de a intra în biblioteci precum sunt cele din Mainz nu apare în fiecare zi. După provocarea plecării în Azerbaidjan în 2003 ca observator OSCE la alegerile prezidenÈ›iale din acel an, ( unii prieteni îmi spun È™i acum că am fost complet nebun atunci), provocarea de acum e evident de o altă factură. Fără a fi un oraÈ™ foarte mare Mainz-ul e un oraÈ™ provincial universitar tipic german în care există o îmbinare perfectă între trecut È™i prezent. Clădirile vechi sunt integrate într-o manieră aparte  în ansambluri comerciale noi È™i nu numai. Pentru cineva care vine dintr-o È›ară tot mai agitată, senzaÈ›ia de liniÈ™te care domină oraÈ™ul poate să pară nefirească. Bunul simÈ› È™i atenÈ›ia de a nu-l deranja pe celălalt fac parte din normalitatea cotidiană. Spre marea mea bucurie, lângă căminul unde stăm( un campus universitar la fel de liniÈ™tit ca întregul oraÈ™) se află un cochet teren de sport( de fapt un teren de dimensiunea unuia de fotbal) înconjurat de o pistă bine întreÈ›inută pe care aleargă de dimineaÈ›a până seara tineri È™i oameni în vârstă, fiecare după posibilitățile sale. Spun marea mea bucurie pentru că de foarte mult timp nu am mai făcut sport ori după câteva zile de acomodare am trecut È™i eu la alergat. Să nu mă întrebaÈ›i însă nimic despre performanÈ›ele mele. Citeşte mai departe »

Un guvern mic și incompetent

Prima caracterizare  a guvernului Boc care vine în minte oricărui român ce  trăieÈ™te într-o lume reală este aceea de mic È™i incompetent. Unii ar putea spune că e pe măsura primului ministru. Cred însă că altceva ar duce spre o astfel de caracterizare È™i anume prezenÈ›a sa în spaÈ›iul public È™i măsurile luate de când se află în fruntea României. Fără a se gândi vreodată serios la redimensionarea cabinetului Boc, dimpotrivă auzim cu toÈ›ii vorbindu-se tot mai mult despre un nou minister al atragerii fondurilor europene, actualul guvern ar putea foarte bine să fie redus la trei, maxim patru ministere. Când spun asta am în vedere faptul că din câte ministere are Emil Boc sub oblăduirea sa,  doar  trei -patru miniÈ™tri sunt prezenÈ›i în viaÈ›a publică a  României de astăzi. Dacă cineva v-ar întreba cine sunt miniÈ™trii justiÈ›iei, apărării naÈ›ionale, economiei, comunicaÈ›iilor, finanÈ›elor   aÈ›i putea să spuneÈ›i repede, corect È™i fără ezitări  ? Dacă nu È™tiÈ›i nu e vina dumneavoastră ci a nulităților pe care cu girul lui Traian Băsescu , Emil Boc i-a numit în guvernul său. Dacă tot vorbesc mereu de economii nu ar fi mai bine ca executivul de la BucureÈ™ti să fie mai mic ? Dacă È™tiÈ›i cumva cine sunt miniÈ™trii Turismului, Internelor, EducaÈ›iei, Externelor sau Ministrul Muncii acest fapt se datorează nu vreunei măsuri sau iniÈ›iative importante legislative în domeniul pe care-l coordonează ci din cu totul È™i cu totul alte motive. Dacă cumva È™tiÈ›i cine e titularul de la Externe asta se datorează angajamentului pe care È™i l-a luat ministrul Baconschi potrivit căruia va aduce numai după metode de el È™tiute un milion de voturi din exil pentru PDL. Despre ministrul de Interne È™tiÈ›i de la televiziunile care au repetat greÈ™elile de exprimare ale lui IgaÈ™ dar È™i faptul că omul a terminat liceul la o vârstă la care unii termină È™i È™coala doctorală.  Ministrul EducaÈ›iei e renumit È™i el pentru cele unsprezece clase ale lui dar È™i pentru modul în care repeta ca un papagal ceea ce-i sufla o consilieră la o conferință de presă el nefiind în stare să rostească singur câteva fraze. Pe Lăzăroiu, ministrul Muncii îl È™tiÈ›i probabil de la povestea cu Albă ca Zăpada de care ne -a vorbit acum ceva timp dar È™i datorită modului penibil în care intoxică din când în când opinia publică românească.  Nimeni dintre miniÈ™trii cabinetului Boc nu este atât de cunoscut, adulat È™i invocat precum Elena Udrea. Dincolo de toate calitățile ei fizice ministrul Turismului mai are câteva – are aÈ™a cum se spunea în poveÈ™ti cheia de la cămara împăratului, mai precis multe fonduri pe care le foloseÈ™te după cum îi dictează  bunul plac dar È™i pentru că are foarte aproape de ea urechea împăratului Băsescu È™i este de fapt adevăratul prim ministru al României.  ÃŽn aceste condiÈ›ii decât un guvern mare È™i incompetent nu ar fi mai bine unul mic È™i competent?

Next Page »