Săptămâna trecută un amic îmi semnala apariția unui material realizat de cei de la Hotnews și revista Kamikaze din care reieșea că Sorin Ovidiu Vântu ar fi semnat, aflat în detenție, înainte de 1989 pactul cu “diavolul”.  Întreaga construcție jurnalistică arată realizarea unei adevărate anchete.  Asupra modului în care a fost ea făcută, nu mă pronunț pentru că nu am calitățile necesare pentru a putea da lecții unor ziariști. Voi face doar câteva comentarii și formula câteva întrebări.  Prima întrebare este în mod firesc zic eu, legată de momentul  în care apare această anchetă. De ce tocmai acum ziariștii de la Hotnews  sunt  interesați de un  asemenea  subiect ? Ne-am obișnuit în toți acești ani de după revoluție, ca astfel de mari  “dezvăluiri “ să apară în legătură cu un om public  în preajma unui anunț important pe care resppectivul  se pregătea să-l facă.  Alteori  astfel de texte au avut rolul de a  avertiza pur și simplu pe cel care păcătuise în tinerețea lui.  Chiar dacă  întrebarea legată de sursa de la care au procurat  Dan Tapalagă și colaboratorii săi  documentele despre trecutul  lui  SOV și presupusa colaborare a acestuia cu securitatea  va rămâne una  fără  răspuns putem să-i adăugăm alta referitoare la modul  în care funcționează dacă mai funcționează, instituția numită C.N.S.A.S.  Dincolo de aceste scurte întrebări eu unul  aș  fi  interesat mai degrabă să aflu dacă afirmațiile lui SOV despre prietenia lui cu Traian Băsescu sunt sau nu adevărate și din ce motive s-au certat. Mă interesează  apoi să  aflu amănunte despre afaceri controversate ale lui SOV și dacă pentru realizarea acestora a avut sau nu sprijnul unor oameni politici și care sunt aceștia ? Din punctul meu de vedere cât timp SOV nu dorește să candideze la vreo funcție publică și nici nu ocupă o anumită demnitate în statul român trecutul lui nu mă interesează.

Citeşte mai departe »

Într-un moment în care România se află în cea mai mare derivă postdecembristă , devine tot mai clar faptul că nu mai vedem nimic din ce se întâmplă în jurul nostru. După tragedia aviatică de la Katyn, Polonia a fost pentru ceva timp în atenția comentatorilor politici din România. Din păcate, din momentul în care președintele  Kaczyński  a  fost înmormântat, interesul nostru pentru situația economică dar și viața politică a Poloniei a dispărut. Duminica trecută Polonia a ales un nou președinte în persoana lui Bronislaw Komorowski, un lider politic de orientare liberală, victorios nu fără emoții  în fața fratelui fostului șef al statului, conservatorul Jarosław Kaczyński .  Necunoscând  dedesubturile vieții politice din Polonia, nu vreau să mă hazardez în  prea multe comentarii. Am să spun doar  că această victorie mi se pare a fi rezultatul unei opțiuni raționale și nu a unei emoții prelungite.  În mod normal  un accident precum cel în care a sfârșit fostul  președinte ar fi dus la o creștere impresionantă a simpatiei electoratului polonez pentru noul lider al Partidului Lege și Justiție.  Polonezii au ales însă să nu amestece compasiunea pentru familia celui decedat cu acordarea votului pentru un om politic care, în timpul mandatului său de  prim ministru al Poloniei ,făcuse destule gafe politice.  Citeşte mai departe »

Oamenii politici fac în general promisiuni în campaniile electorale. Sunt unii care rostesc diferite angajamente şi declaraţii  şi în perioada postelectorală. Motivele sunt diferite de la caz la caz. Unul dintre cei care se plasează în  ultima categorie este deputatul din partea Colegiului 10 Iaşi, domnul Marius Spânu. Din neatenţie, deputatul PDL a încercat  la întâlnirea de acum o săptămână cu şeful statului să realizeze un exerciţiu de imagine şi a început să vorbească despre necesitatea de a se renunţa la ” încrengăturile mafiote locale” şi practica numirilor politice, să se termine cu nepotismele la deconcentrate şi la centru! ” Când deschizi gura pe un asemenea subiect în faţa şefului statului trebuie să fii foarte atent şi să te gândeşti foarte bine la tot ce ai întreprins ca om politic. Afirmaţia preşedintelui Băsescu : “Domnule deputat… nu cumva dumneavoastră aţi mers la domnul Sorin Brejnar  la ANAF ca să vă numească cumnatul la şefia Finanţelor de la Iaşi?” ar  fi trebuit să-l determine pe domnul deputat să se gândeacă ulterior mult mai bine  înainte de a mai face declaraţii pompoase.  Domnul Spânu nu s-a oprit aici. Citeşte mai departe »

Marea speranţă a PSD, Victor Ponta, începe să arate că este un veritabil lider al stângii româneşti.  Mărturisesc că nu l-am simpatizat niciodată pe cel de care social-democraţii români îşi leagă mari speranţe. Autoidentificarea cu Che Guevara, aroganţa şi săritul dintr-o barcă în alta în clipa în care simţea că cea  în care se afla începea să ia apă,  sunt doar câteva din elementele ce definesc personalitatea lui Victor Ponta. Recunosc în egală măsură faptul că victoria  obţinută de Ponta  împotriva lui Mircea Geoană nu m-a bucurat pentru că în viziunea mea cel din urmă ar fi fost un adversar mai facil pentru Crin Antonescu în 2014.  Citeşte mai departe »

                   Agenda publică este asaltată de mai mult timp cu numeroase informaţii despre deja celebrul caz Voicu. Dincolo de faptul că întregul scandal arată foarte clar cât de putred este sistemul judiciar şi cel politic românesc nu m-aş mira prea tare dacă în final vom vedea că unul sau mai multe “vicii” de procedură vor contribui la închiderea fără nici un rezultat şi  a acestei afaceri.  Dacă mă deranjează cu adevărat ceva în  povestea amintită  este duplicitatea unora dintre cei care-şi dau cu părerea. Destui lideri politici şi reprezentanţi ai sistemului judiciar  românesc care apar acum să comenteze cazul Voicu, se manifestă ca şi cum ar fi aflat pentru prima dată despre asemenea situaţii.  Cel mai mult îmi “place” însă, să văd analizând astfel de evenimente, ziarişti despre care destulă lume ştie că sunt apropiaţi de lideri politici la fel de controversaţi  precum este senatorul Voicu sau care s-au remarcat ei înşişi prin acţiuni paralele cu legea şi cu bunul simţ. Unul dintre aceştia din urmă este Bogdan Chiriac. Citeşte mai departe »

                Sâmbătă, prin alegerile pentru BPJ,  s-a încheiat una dintre cele mai dinamice perioade din viaţa PNL Iaşi de când am onoarea să mă număr printre membrii săi. Am decis în urma unor discuţii cu mai mulţi prieteni să intru atât în competiţia prilejuită de alegerea unui nou BPM dar şi în cea pentru BPJ. Dacă la alegerile din 21 februarie, obiectivul pe care mi l-am propus, obţinerea funcţiei de vicepreşedinte al organizaţiei municipale, a fost atins, nu la fel stau lucrurile şi pentru alegerile de sâmbătă când am ratat intrarea în BPJ, devenind membru supleant. Dincolo de rezultatele în sine, astfel de perioade sunt interesante şi pentru faptul că îţi oferă posibilitatea de a cunoaşte foarte bine cine sunt oamenii de lângă cu tine cu adevărat, le vezi caracterul lor aşa cum este el şi nu în ultimul rând poţi vedea dacă dincolo de vorbe frumoase mai există şi altceva. Cred aşa cum am spus în discursul de candidatură la BPM că în politică la fel ca şi în viaţă este nevoie de curaj şi demnitate.  Ştiu că sună politicianist şi electoral dar chiar cred că este nevoie de ambele elemente invocate de mine şi în politica românească. Dincolo de vorbe, cred că este important să te poţi uita oricând în ochii celor de lângă tine. Dat fiind faptul că acum sunt destul de „derutat” vreau să fac în perioada următoare câteva analize la rece. Paşii următori îi voi face în funcţie de rezultatul  acestor analize dar şi după discuţiile ce le voi avea în următoarele săptămâni cu oameni la a căror părere ţin foarte mult.

Citeşte mai departe »

                    Dragii mei,

                    “Provocat” de Marius simt nevoia să-mi clarific poziţia în aceste zile zbuciumate pentru PNL Iaşi. Nu mai este un secret pentru prietenii mei liberali că voi candida la postul de vicepreşedinte în cadrul alegerilor municipale. Din acest motiv cred că este normal să ies cu un punct de vedere oficial:

Toţi trei candidaţi ( îl includ aici şi pe Mugur deşi oficial nu şi-a manifestat dorinţa de a candida ) sunt oameni care au făcut foarte multe pentru ca PNL la Iaşi să fie o forţă politică importantă. Sunt oameni alături de care am trecut prin multe campanii  şi nu obişnuiesc să scuip în locuri care mi-au fost dragi la un moment dat.

Toţi trei sunt ideile care au avut rezonanţă pentru liberalul, Liviu Bratescu :

• Cristi şi-a manifestat intenţia de a reaşeza din punct de vedere al atitudinii politice, filiala locală în perioada care urmează. Deoarece nu cred că o apropiere a PNL de-a dreptul prietenească faţă de oricare din cele două partide-stat PSD şi PD-L. este soluţia, demersul lui Cristi Adomniţei este unul demn de luat în serios.
• Vali, pe blogul personal, a vorbit despre deschiderea uşilor partidului către mediul universitar şi nu numai. Întrucât acesta este un vechi of al meu, propunerea lui Vali este o iniţiativă interesantă şi care are darul de a întări încrederea cu care PNL a fost privit la alegerile prezidenţiale.
• Mugur, dacă se va decide să candideze, va fi potrivit datorită felului său de a fi, de a înţelege şi închega relaţilie cu oamenii din jurul său. Indiferent de acuzele care i se aduc nu-l pot bănui de reacredinţă faţă de mine în ceea ce mă priveşte pe mine sau PNL Iaşi.

Concluzionând, NU Voi Vota în funcţie de afinităţile personale (pentru că îmi va fi imposibil) şi nici pentru a obţine funcţia de vicepreşedinte din partea cuiva (întrucât consider că o merit şi am în sensul acesta foarte  multe argumente). Voi Vota pentru omul care va prezenta un program coerent şi credibil cu ajutorul căruia, mă va convinge că putem conta în lupta pentru alegerile locale de peste 2 ani.

               De ceva timp vin spre PNL diferite mesaje politice. Ultimele două aparţin unor  reprezentanţi ai stângii româneşti. Este vorba despre Viorel Hrebenciuc şi Dan Voiculescu. Primul, cunoscut drept mare combinator al politicii româneşti a ţinut recent să lase de înţeles ce mare favor face el PNL pentru că nu acceptă discutarea unei noi legi electorale cu PDL, deşi acesta din urmă îi tot face cu ochiul. Motivul principal al refuzului său, ne lasă a înţelege marele sforar al PSD, este grija lui pentru ca nu cumva PNL să rateze intrarea în viitorul Parlament. Nu am înţeles de la Viorel Hrebenciuc nici ce doreşte de la PNL  în schimbul acestei preocupări pentru soarta lui şi nici pe ce se bazează afirmaţia sa. Ca să nu ne ascundem după copaci, PNL a fost principalul beneficiar al actualei legi electorale dar ea a fost rezultatul unor discuţii îndelungate din Parlament şi nu o impunere din partea liberalilor. Apariţia unei noi legi electorale trebuie să fie o preocupare pentru toate partidele politice în egală măsură. Citeşte mai departe »