Chiar dacă fac parte dintre cei care spun public faptul că raportarea la Traian Băsescu este una excesivă È™i că  preÈ™edintele României ar trebui pur È™i simplu ignorat, ultima lui trăsnaie merită  câteva comentarii. Nu pot să apreciez cât de importantă era vizita pe care Traian Băsescu a făcut-o chiar ieri în  în Kazahstan la Summit-ul OSCE dar pot să mă întreb de ce nu a fost prezent acolo primul ministru sau ministrul de externe al țării . Apropo de ministrul de externe al României , exceptând pregătirea sa pentru preluarea unei poziÈ›ii importante în PDL È™i o eventuală lansare în cursa din 2014 pentru Cotroceni a mai auzit cineva de o reuniune internaÈ›ioanlă la care dânsul să participe sau de o întâlnire bilaterală cu un ministru de externe dintr-o È›ară importantă a U.E? Revenind la Traian Băsescu este de-a dreptul stranie opÈ›iunea dânsului de a nu fi în È›ară tocmai de ziua naÈ›ională a României. Spun stranie pentru că preÈ™edintele României este al doilea om politic, în opinia mea, (după Ion Iliescu) care se alimentează  în  È™i  din  ieÈ™iri publice cât mai numeroase. Citeşte mai departe »

De mai mulÈ›i ani putem vedea cum, exceptând faptul că de 1  decembrie avem încă o zi liberă,  sărbătoarea  naÈ›ională a României nu produce  în rândul nostru al românilor un mare entuziasm. ExplicaÈ›iile sunt numeroase È™i pot fi împărÈ›ite în istorice, politice È™i evident economice.  Cele de  natură  istorică, în opinia mea , È›in de faptul că doar în 150 de ani statul român a avut   patru sărbători naÈ›ionale :  24 ianuarie, 10 mai , 23 august È™i după revoluÈ›ia din 1989, 1 decembrie . Cine are dimensiunea timpului în istorie poate înÈ›elege  greutatea “instalării”  în memoria colectivă  a  unei asemenea  zile  în  condiÈ›iile în care într-un timp atât de scurt am avut patru zile naÈ›ionale. ExplicaÈ›ia politică este dată de politizarea istoriei È™i în general a oricărei manifestări publice realizate de regimul comunist È™i continuată  într-un anumit  fel  după decembrie 1989.  Aceasta este explicaÈ›ia pentru care românii resping astăzi în marea lor majoritate  participarea  la  acÈ›iunile  publice.  SituaÈ›ia  economică tot mai grea din ultimii ani È™i mai ales modul în care statul român a înÈ›eles să-È™i trateze cetățenii a contribuit serios la diminuarea sentimentului de mândrie pe care trebuie să-l genereze apartenenÈ›a la o comunitate care are dincolo de multe  neîmpliniri È™i destule realizări în foarte multe domenii. Citeşte mai departe »