De câteva zile,  România e cuprinsă de o nouă febră şi anume aceea a formării unei noi majorităţi guvernamentale. Despre toate aceste discuţii vom face câteva comentarii în zilele următoare. Până atunci, vreau să fac câteva precizări în legătură cu, campania prezidenţială pe care am coordonat-o în colegiul 10 Tătăraşi. Când mi-am asumat acest proiect pe care l-am văzut ca o provocare politică, destui erau cei care mă priveau uşor amuzaţi aşteptând probabil să vină  clipa în care să-mi recunosc înfrângerea. Alţii credeau că nu cunosc particularităţile “demografice” ale colegiului, din moment ce eram convins de faptul că voi  putea obţine pentru Crin Antonescu un rezultat  bun. Dincolo de energia mea politică m-am bazat în această campanie pe faptul că şi în Tătăraşi sunt oameni sătui de minciunile şi mizeriile lui Traian Băsescu, indiferent de vârsta sau de profesiile lor, apoi pe faptul că o strategie precum cea  a dialogului real cu alegătorii la uşa lor poate da rezultate bune  şi nu în ultimul rând pe forţa de muncă, ambiţia şi prietenia unei echipe construite în jurul lui Cătălin, Vlad şi  Alex. 

                   Cele 7837 de voturi, sau mai precis 26, 4% din voturi, pe care le-a obţinut Crin Antonescu în Tătăraşi se datorează ajutorului primit din partea unor liberali din organizaţiile de cartier din Tătăraşi precum Andreea, Raluca, Cătălina, Sorin , Laurenţiu, Ovidiu, Neagu, şi alţi câţiva care au găsit timpul şi forţa necesare pentru a merge împreună cu mine la uşile alegătorilor din Tătăraşi, în pieţe sau în alte locuri publice. Acestei echipe  i  s-a adăugat un număr important de voluntari care a reuşit să îmi dea în multe momente din energia şi dinamismul lor. Ana Maria, Radu, Andreea, Monica, Dan sunt doar câţiva dintre inimoşii voluntarii pe care i-am avut alături, organizaţi profesionist şi cu răbdare de către Vlad. Puţine din ce am realizat în această campanie ar fi fost posibile fără spiritul nemţesc de organizare al lui Cătălin şi mai ales fără perseverenţa lui.  La fel de important a fost şi sprijinul lui Alex aflat la a doua campanie electorală pentru P.N.L. şi care a dovedit prin tot ce a făcut aceeaşi fidelitate faţă de o idee “Crin Antonescu Preşedinte” . Deşi aflat la destui km de focul luptei politice din România am simţit în cele trei luni de activitate politică intensă sprijinul moral şi nu doar atât, al unui alt foarte bun prieten al meu şi anume Vlad Mercori. Mulţumesc şi lui pe această cale.

Ce a fost acum este doar începutul. Noi şi interesante lupte politice ne aşteaptă.

P.S. Mulţumesc şi lui Marius pentru că, în calitatea lui de responsabil  pentru relaţia cu mass-media a avut încredere în faptul că mă voi descurca onorabil şi în dezbaterile televizate din această campanie.