Declaraţie politică, B.P.M. al P.N.L. Iaşi

Radio Iaşi, 10 noiembrie 2009

                Suntem într-o campanie electorală în care temele publice sunt legate, din păcate de multe ori, de false probleme, de false guverne, de ipoteze năstruşnice, de aşa-zisul guvern Croitoru sau  Negoiţă, de crizele care vin şi se adaugă, crize pe care ni le produce preşedintele existent, crize pe care ni le produc oameni care nu înţeleg să facă, nici în al doisprezecelea ceas, politică privind către realitate, către oamenii în slujba cărora se află şi care se adaugă crizelor adevărate, profunde, structurale în care ne aflăm: criza economică, instituţională, morală mai cu seamă şi din păcate discutăm puţin despre temele adevărate, ale României de azi şi de mâine, despre situaţia reală a României şi despre soluţiile pe care le avem la îndemână, pe care trebuie să le urmăm pentru a ne îndrepta în direcţia bună.

                 Fără a intra în prea multe detalii pentru că spaţiul avut la dispoziţie nu ne permite aşa ceva, voi aminti în continuare trei lucruri care sunt esenţa programului prezidenţial al domnului Crin Antonescu, în domeniul economic. Nu e un program de guvernare pentru că preşedintele nu face programe de guvernare, dar sunt elemente care definesc poziţia şi orizontul unui preşedinte.  Mai întâi este nevoie să luăm repede prin  politicile economice, ale guvernului în primul rând, ale administraţiilor, toate măsurile care să stimuleze segmentele vii din economie. Avem nevoie de măsuri care să îi stimuleze pe cei care produc, care produc bani, bunuri, care creează locuri de muncă, şi asta înseamnă scădere de taxe si impozite, scăderea cotei unice de impozitare, scăderea T.V.A.-ului şi a C.A.S.-ului. Trebuie să le dăm posibilitatea celor care produc să se mişte, să investească şi să aibă iniţiativă. Statul nu poate rezolva aceste lucruri decât prin politici prin care să-i ajute pe oamenii de afaceri, pe cei din economia privată, să mişte lucrurile,  să alimenteze bugetul cu bani, să creeze locuri de muncă şi să dea salarii din ce în ce mai bune oamenilor care lucrează în economia reală. În al doilea rând, este necesar să reducem cu adevărat cheltuielile bugetare, pentru că anul acesta ni s-a vorbit despre stăvilirea risipei, despre reducerea cheltuielilor bugetare şi am avut politici incoerente, demagogice, prost ţintite, si care au nemulţumit pe toată lumea. Ni s-a vorbit despre îngheţarea pensiilor de lux dar din păcate prin pensiii de lux guvernul Traian Basescu-Mircea Geoană a înţeles pensiile oamenilor care au servit în armată toată viaţa si a celor care au lucrat în grupele unu şi doi de muncă. Reducerea cheltuielilor bugetare înseamnă să dăm la o parte toată acea birocraţie de care nu avem nevoie. Nu înseamnă să concediem profesori, doctori, funcţionari publici de care avem nevoie, pentru că în România sunt încă prea puţini profesori, sunt din ce în ce mai puţini doctori, şi tot mai puţini oamenii de care avem cu adevărat nevoie şi din ce în ce mai mulţi oamenii aduşi şi ţinuţi de clientela de partid. Politica lui Crin Antonescu pentru economie înseamnă descentralizare adevărată şi descentralizare adevărată înseamnă descentralizare bugetară în primul rând, adică posibilitatea comunităţii: prin primar, consiliu, prin cei care sunt aleşi in mod direct sa-şi gospodăreasca veniturile, si nu trimiterea banilor la Bucureşti de unde pe criterii politice după aceea, un guvern sau altul să-şi permită să îi trimită doar la apropiaţii săi politici.  Avem o Românie în care trebuie să stabilim, în fine, care sunt priorităţile. Avem o agricultură care este, în situaţia de a avea un potenţial capabil să hrănească 80 milioane de oameni şi o realitate în care 80% din alimentele consumate în România sunt din import. Aşa ceva este inacceptabil dacă dorim ca aproape o treime din populaţia ţării să poată trăi, să poată lucra, să poată câştiga de pe urma muncii ei în mediul rural venituri acceptabile, în raport cu restul societăţii, dacă dorim să depăşim această subdezvoltare a mediului rural, dacă dorim să avem o agricultură performantă. Dar asta înseamnă ţinte precise, politici precise, asta înseamnă orientarea la nivelul Uniunii Europene către o apărare a intereselor agriculturii româneşti. Suntem în situaţia în care nici subvenţiile garantate de lege, prevăzute de lege, promise de cei care ne guvernează, promise de domnii Băsescu, Geoană, Boc, nu ajung la oameni. Fără a dori să redeschidem discuţii mai vechi, credem totuşi că este de datoria noastră să reamintim câteva lucruri. Atunci, când în toamna lui 2008, domnii Traian Băsescu de la Cotroceni şi Mircea Geoană, de peste tot din ţară, spuneau clar că vor mări salariile profesorilor cu 50% din prima lor zi de guvernare, P.N.L. a spus foarte clar şi răspicat de la nivel guvernamental ca nu sunt îndeplinite condiţiile economice necesare pentru o asemenea majorare binemeritată de altfel. Din acest motiv, am pierdut voturi multe, dar nu am minţit. Avem acum în persoana lui Mircea Geoană, un preşedinte al unui partid care a guvernat România nouă luni de zile şi care a avut ministerul educaţiei, ministerul agriculturii, ministerul sănătăţii, ministerul muncii, şi ai cărui reprezentanţi n-au făcut nimic, şi-au bătut joc de profesori în continuare fără să se achite de cea mai mică dintre promisiuni, şi-au bătut joc de agricultori, nedându-le măcar subvenţiile care se cuveneau, şi-au bătut joc de pensionari, cărora le-au promis marea cu sarea, şi nu le-au dat absolut nimic. Suntem astăzi în situaţia paradoxală am zice noi ca un guvern să se laude cu faptul că plăteşte pensiile de la o lună la alta şi din când în când îi ameninţă pe bieţii oameni că dacă nu facem cum vor ei nu le vor mai plăti pensiile. Speranţa şi convingerea noastră a P.N.L. este că românii au început să creadă, din ce în ce mai mulţi, că există o şansă şi că ţara asta nu este condamnată să aleagă între Traian Băsescu şi Mircea Geoană, să aleagă între un guvern Elena Udrea şi un guvern Marian Vanghelie. Ţara aceasta are o şansă, şi de aceea noi liberalii credem ca e nevoie de un preşedinte care să reinstaureze în viaţa politică românească bunul simţ.