Dacă existau cumva persoane care să pună sub semnul întrebării veridicitatea sondajului la care am făcut referire în ultima postare, iată că am avut la sfârÅŸitul săptămânii trecute o probă serioasă asupra corectitudinii sale. Când spun asta am în vedere mitingul celor cinci sute de oameni care, având în fruntea lor mai mulÅ£i preoÅ£i au venit în Dealul Mitropoliei pentru a protesta împotriva paÅŸapoartelor biometrice văzute ca adevărate instrumente de control ale satanei. Dovada irefutabilă, în viziunea demonstranÅ£ilor, este faptul că acestea ar conÅ£ine maleficul număr 666. Mi-am adus aminte imediat de succesul pe care l-au avut în anii 90 cărÅ£ile lui Pavel CoruÅ£ ÅŸi teoriile lui celebre despre puternica forţă a bubulilor. Dacă atunci am privit cu înÅ£elegere la ” fenomenul” CoruÅ£ acum sunt pur ÅŸi simplu siderat pentru că, am crezut multă vreme într-o schimbare continuă a mentalităţilor românilor ori, astfel de manifestări ne demonstrează clar că pentru mulÅ£i dintre concetăţenii noÅŸtri Evul Mediu este mai aproape de ei nu comparativ cu era tehnologiilor moderne ci chiar cu modernizarea adusă de secolul al XIX-lea . ÃŽn aceste condiÅ£ii, nu cred că va trece prea mult timp până vom asista la niÅŸte ceremonii de alungare a cucuvelelor din jurul Palatului Cotroceni, care par să afecteze uneori raÅ£iunea preÅŸedintelui sau, după modelul dansului paparudelor pentru chemarea ploilor, cei doi taÅ£i( sau doici după ultimele declaraÅ£ii le lui Geoană) ai guvernului Boc, Traian Băsescu ÅŸi Mircea Geoană să se prindă într-un dans ritualic pentru aducerea în Å£ară a unui număr cât mai mare de investitori. O astfel de măsură ar putea să aibă mai multe rezultate pozitive decât măsurile din plan guvernamental luate în ultimul timp. ÃŽnchizând paranteza, cred că putem spune că ne aflăm într-o situaÅ£ie tragic -comică pentru a cărei existenţă responsabilitatea aparÅ£ine mai multor actori ai societăţii româneÅŸti : sistemul educativ, mass-media, numeroasele O.N.G.-uri existente dar prea puÅ£in anagajate în ruptura relaÅ£iei cu Evul Mediu, ÅŸi nu în ultimul rând Biserica. AbnegaÅ£ia de care dau dovadă unii reprezentanÅ£i ai clerului ortodox în lupta împotriva diavolului din paÅŸapoarte m-aÅŸ fi bucurat foarte mult să o văd ÅŸi în clipa în care s-a discutat despre relaÅ£ia ” nepricipială” a unora dintre ei cu diavolul comunist fie el cu mai multe sau mai puÅ£ine stele pe umăr. O distanÅ£are clară faţă de acest diavol este încă aÅŸteptată de o parte a societăţii româneÅŸti.