Mai devreme decât am crezut iată că au început deja să apară informaţii despre insistenţa lui Mircea Geoană de a avea un control asupra serviciilor secrete. Dacă interviul din Cotidianul de astăzi ar fi fost dat de către un alt lider politic am fi avut motive să mai stăm pe gânduri. Vasile Blaga este unul din liderii P.D.-L. care vorbeşte rar şi când trebuie. Poate şi şi de asta nu este foarte iubit de Traiab Băsescu.

l

Ultima mişcare de pe frontul guvernamental ne arată până unde poate merge iresponsabilitatea unor oameni politici. Nimic din desfăşurarea de forţe ce a precedat numirea lui Liviu Dragnea în fruntea Ministerului de Interne nu lăsa să se înţeleagă că acesta va ceda la primul hop fie el şi de natură bugetară. Venind din zona adminsitraţiei publice şi ocupând un loc important în P.S.D. el părea să aibă „ingredientele” necesare pentru un succes total. Când un analist politic spunea la puţin timp după numirea lui Dragnea că acesta nu stăpâneşte zona internelor am zis că e o exagerare. Deşi mai puţin invocată, lupta în urma căreia Dragnea s-a declarat învins a fost cea din zona internelor sau şi mai precis cea din zona serviciilor de informaţii. Chiar dacă aceasta a fost cauza abandonului său, el nu este mai puţin scuzabil pentru fuga sa. Prezentată ca fiind un gest de onoare demisia sa este de fapt o modalitate de a ascunde criza existentă în interiorul P.S.D. dar şi al coaliţiei de guvernare dublată de incapacitatea lui Liviu Dragnea de a gestiona o situaţie pe care trebuia să o cunoască ţinînd cont că face de ceva timp politică .

Ce mă deranjează este că, într-o perioadă în care politicicienii obişnuiesc să dea informaţii „ pe surse” către presă, „marele” lider politic Mircea Geoană îşi permite să ne sfideze exprimându-şi regretul şi mâhnirea pentru retragerea lui Dragnea ca şi cum noi, muritorii de rând, nu am putea afla vreodată că fostul ministru de interne a demisionat din cauza presiunilor făcute chiar de el pentru numirea lui Mincu Silvestru, un personaj dubios, în funcţia de secretar de stat pentru Ordine Publică, adică aceea de prim-adjunct al ministrului.de interne. Ce mă surprinde cel mai mult este lipsa de orizont politic al lui Mircea Geoană care crede că va obţine foarte multă simpatie în afara partidului făcând diferite cooperative cu Marian Vanghelie.

Dincolo de toate aceste jocuri, cred că lupta unor lideri politici aflaţi vremelnic la guvernare pentru controlul serviciilor secrete, trebuie să fie un semnal serios de alarmă pentru noi toţi. Interesant este şi faptul că tot vorbind despre cauzele retragerii lui Dragnea de la Interne trecem în plan secund două lucruri şi anume mesajul transmis în lumea interlopă dar şi în interiorul sistemului, printre angajaţii săi obişnuiţi, de un astfel de eveniment.

Dacă existau cumva persoane care să pună sub semnul întrebării veridicitatea sondajului la care am făcut referire în ultima postare, iată că am avut la sfârşitul săptămânii trecute o probă serioasă asupra corectitudinii sale. Când spun asta am în vedere mitingul celor cinci sute de oameni care, având în fruntea lor mai mulţi preoţi au venit în Dealul Mitropoliei pentru a protesta împotriva paşapoartelor biometrice văzute ca adevărate instrumente de control ale satanei. Dovada irefutabilă, în viziunea demonstranţilor, este faptul că acestea ar conţine maleficul număr 666. Mi-am adus aminte imediat de succesul pe care l-au avut în anii 90 cărţile lui Pavel Coruţ şi teoriile lui celebre despre puternica forţă a bubulilor. Dacă atunci am privit cu înţelegere la ” fenomenul” Coruţ acum sunt pur şi simplu siderat pentru că, am crezut multă vreme într-o schimbare continuă a mentalităţilor românilor ori, astfel de manifestări ne demonstrează clar că pentru mulţi dintre concetăţenii noştri Evul Mediu este mai aproape de ei nu comparativ cu era tehnologiilor moderne ci chiar cu modernizarea adusă de secolul al XIX-lea . În aceste condiţii, nu cred că va trece prea mult timp până vom asista la nişte ceremonii de alungare a cucuvelelor din jurul Palatului Cotroceni, care par să afecteze uneori raţiunea preşedintelui sau, după modelul dansului paparudelor pentru chemarea ploilor, cei doi taţi( sau doici după ultimele declaraţii le lui Geoană) ai guvernului Boc, Traian Băsescu şi Mircea Geoană să se prindă într-un dans ritualic pentru aducerea în ţară a unui număr cât mai mare de investitori. O astfel de măsură ar putea să aibă mai multe rezultate pozitive decât măsurile din plan guvernamental luate în ultimul timp. Închizând paranteza, cred că putem spune că ne aflăm într-o situaţie tragic -comică pentru a cărei existenţă responsabilitatea aparţine mai multor actori ai societăţii româneşti : sistemul educativ, mass-media, numeroasele O.N.G.-uri existente dar prea puţin anagajate în ruptura relaţiei cu Evul Mediu, şi nu în ultimul rând Biserica. Abnegaţia de care dau dovadă unii reprezentanţi ai clerului ortodox în lupta împotriva diavolului din paşapoarte m-aş fi bucurat foarte mult să o văd şi în clipa în care s-a discutat despre relaţia ” nepricipială” a unora dintre ei cu diavolul comunist fie el cu mai multe sau mai puţine stele pe umăr. O distanţare clară faţă de acest diavol este încă aşteptată de o parte a societăţii româneşti.