Când toată elita analiştilor politici nu încetează să vadă doar pe Stolojan ca fiind singurul vinovat de noua situaţie creată, am descoperit la bunul meu prieten Mihai Chiper o analiză rece şi echibrată pe care v-o recomand. 

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/retragerea_din_vitrina_168909.html

                   Dincolo de toate comentariile făcute, nominalizarea lui Emil Boc mi-a adus aminte mai întâi de caracterizarea pe care i-a făcut-o Elena Băsescu acum câteva luni dar ÅŸi de o mică “experienţă” personală cu noul premier desemnat. Despre ultima voi povesti în viitoarea postare. Până atunci vă invit să reascultaÅ£i minunata intervenÅ£ie  a fiicei preÅŸedintelui ÅŸi caldele cuvinte rostite de aceasta la adresa lui Emil Boc.

http://www.youtube.com/watch?v=80Jrebi0Ouc 

                   De câteva zile, încerc să-mi dau seama care au fost motivele pentru care Theodor Stolojan a renunÅ£at la mandatul de premier desemnat. Am învăţat nu doar de la istorie, să fiu rezervat faţă de explicaÅ£iile care se dau pentru anumite situaÅ£ii prin existenÅ£a unor scenarii ÅŸi comploturi. După toate declaraÅ£iile făcute de luni încoace, cred că motivul principal a fost încercarea lui Traian Băsescu de a impune anumiÅ£i oameni în guvern. Unul a încercat ÅŸi celălalt a cedat. Nu-l văd pe Stolojan să fi acceptat să joace  în mod conÅŸtient rolul de iepure doar pentru campania electorală, pentru ca apoi să se retragă în favoarea lui Emil Boc. Nu-i plâng de milă lui Stolojan pentru că, după experienÅ£ele din anii 2000-2004, el trebuia să ÅŸtie cât de mult se poate baza pe actualul preÅŸedinte, după ce un obiectiv a fost atins. Dincolo de supărarea mea faţă de Stolojan pentru că a forÅ£at plecarea din P.N.L., nu am aceeaÅŸi satisfacÅ£ie cu aceea a unor lideri liberali pentru acest eÅŸec al fostului preÅŸedinte al P.N.L. din câteva motive. Nu le enumăr în ordinea importanÅ£ei. ÃŽn primul rând eu nu pot să uit faptul că datorită candidaturii lui din 2000 la preÅŸedinÅ£ia României, P.N.L. a reuÅŸit să obÅ£ină în jur de 7% la alegerile din acelaÅŸi an ÅŸi nici de contribuÅ£ia lui la rezultatul  obÅ£inut de A.D.A. în 2004 care a permis liberalilor să ajungă la guvernare. Ar fi ÅŸi caraghios ca după munca depusă în campania din 2000 ÅŸi precampania din 2004 în care am încercat să conving pe cei din jurul meu de numeroasele calităţi ale lui Stolojan acum să dau cu pietre în el. ToÅ£i ei care ÅŸtiu ce am vorbit atunci, m-ar blagoslovi serios pe bună dreptate.  Regret apoi retragerea deoarece aÅŸ fi vrut să-l văd pe Theodor Stolojan în funcÅ£ia de prim ministru pentru a vedea dacă ÅŸi în cazul lui, avem de-a face mai mult cu o imagine, anume aceea de specialist în economie, sau cu o anumită realitate. Nu în ultimul rând cred că Stolojan era omul care putea să mai pună stavilă populismului de doi lei de care văd că dau dovadă liderii P.S.D. ÅŸi P.D.-L. ÅŸi după terminarea campaniei electorale iar  asta ar fi fost în favoarea întregii ţări. GreÅŸeala lui Stolojan este că, la fel ca la retragerea din 2004, nu vrea sau nu poate din cauze necunoscute să iasă în faţă pentru a explica personal, celor care au avut încredere în el ÅŸi l-au suÅ£inut, motivele retragerii.  Această lipsă de comunicare care arată că nu a învăţat nimic din lecÅ£ia anului 2004,  contribuie serios  la alimentarea a numeroase zvonuri  dar reprezintă şi o dovadă în plus a faptului că, Theodor Stolojan este un actor dintr-un alt film decât cel numit ”viaţă politică”.        

                   În nebunia ce a cuprins întreaga ţară în aceste zile din cauza dificultăţilor apărute în formarea noului guvern, am uitat cu toţii faptul că acum 19 ani un grup de intelectuali din Iaşi pregătiseră aici declanşarea unei mişcări revoluţionare. Bineînţeles că nu mă mai miră faptul că nu am auzit vorbindu-se despre astfel de lucruri nici măcar la Iaşi.  Pentru că astăzi se împlinesc 19 ani de când a început revolta Timişoarei, îndrăznesc să dedic următoare melodie tuturor celor care au avut curajul să strige atunci şi în zilele ce au urmat, nu doar împotriva lui Nicolae Ceuaşescu ci şi a regimului comunist. 

http://www.trilulilu.ro/JamesBond/d6acf1bc5ae37e 

                După gestul uÅŸor pripit de a separa apele cu P.D., în primăvara lui 2007 P.N.L.-ului  i s-au adus mai multe reproÅŸuri, dintre care unele au fost justificate, iar altele nu. Cel mai întâlnit a fost acela al colaborării cu P.S.D. Dincolo de existenÅ£a unei realităţi, ÅŸi anume aceea a colaborării dintre P.S.D. ÅŸi P.N.L. în plan parlamentar, puÅ£ini au fost cei care au văzut sau au vrut să vadă cum, în aceeaÅŸi perioadă de timp, P.D. a avut ÅŸi el destule momente în care ÅŸi-a dat mâna cu P.S.D. atât în plan local, dar ÅŸi naÅ£ional. De la nivel naÅ£ional aÅŸ aminti doar momente precum alegerea ÅŸefului S.R.I. din rândul membrilor P.S.D. sau alegerea Avocatului Poporului. În preajma alegerilor locale l-am întrebat pe profesorul Valeriu Stoica  într-o dezbatere organizată la IaÅŸi de către G.D.S. dacă, în clipa în care condamnă ca lider al P.D-L. legăturile P.N.L. cu P.S.D., nu ÅŸtie ÅŸi despre gesturi  de “simpatie” dintre colegi ai săi ÅŸi lideri ai P.S.D. Răspunsul dat de dânsul a fost pozitiv. ÃŽn ciuda acestei situaÅ£ii, numeroÅŸi lideri ai P.D.-L au continuat să vorbească de pericolul alianÅ£ei dintre liberali ÅŸi copiii de suflet ai lui Iliescu. Nu doar lideri democraÅ£i, dar ÅŸi cei ai societăţii civile, au criticat aspru P.N.L. pentru apropierea, considerată toxică, de P.S.D., un partid care reprezenta atunci răul absolut în politica românească, o întruchipare a “diavolului” politic apărut pe pământ. ÃŽn tot acest timp, partidul prezidenÅ£ial a adunat simpatii în rândul electoratului, într-un procent destul de mare datorită unui astfel de discurs.  Acum, după perfectarea alianÅ£ei cu P.S.D., unii din cei care au diabolizat P.S.D. au amuÅ£it brusc. Vrând parcă să demonstreze cât de uÅŸor poate fi depăşită limita ridicolului, unii lideri P.D., dar ÅŸi dintre fanii intelectuali ai lui Traian Băsescu, vorbesc despre ” contribuÅ£ia” P.N.L. în realizarea noii alianÅ£e ÅŸi, nu în ultimul rând, amintesc ” interesul naÅ£ional”.

Dacă am fi atenţi şi corecţi toţi cei pentru care P.S.D. este moştenitorul politic al P.C.R, am conştientiza că, dincolo de realizările din plan economic din aceşti patru ani, cele două partide care au format în 2003 A.D.A.  au fiecare dintre ele o contribuţie importantă, prin gesturi şi declaraţii publice la credibilizarea P.S.D. şi la posibilitatea pe care o are acesta astăzi de a fi un actor politic deosebit de important.

                 

                   Pentru că toÅ£i cei care mă cunosc ÅŸtiu că nu pot fi acuzat de atitudini ostile faţă de maghiari sau de reprezentanÅ£ii lor, “îndraznesc” să îmi exprim bucuria pentru faptul că U.D.M.R. nu a intrat la guvernare. Jocul la două capete este o caracteristică a vieÅ£ii noastre politice dar parcă politicienii maghiari din jurul lui Marko Bella sunt campioni în asemenea strategii. Din acest motiv cred că ceea ce li s-a întâmplat acum este un rezultat al propriei lor politici. Nu pot să îmbrăţiÅŸez aserÅ£iuni de tipul celor făcute de Norica Nicolai din această săptămână, care demontrează prin discurs ÅŸi atitudine că nu s-a desprins prea mult de vremurile de dinainte de 1989 dar, când esti pe rând partener cu P.N.Å¢.C.D., P.S.D., A.D.A., P.N.L., apoi P.D.-L. fiecăruia promiţându-i dragoste eternă dar de fapt eÅŸti deja cu gândul la următorul mariaj nu poÅ£i crede că aÅŸa ceva poate dura la nesfârÅŸit. ÃŽn felul acesta ÅŸi politicienii maghiari văd pe propria lor piele ce înseamnă cuvântul dat de către Traian Băsescu ÅŸi P.D.-L. Din acest motiv, dedic melodia următoare liderilor U.D.M.R.

http://www.trilulilu.ro/wolfy_4you/28f6dea351766f    

               Pentru că lucrurile încep să devină clare, cred că e timpul ca liberalii să se gândească serios la ce vor să facă în opoziÅ£ie, ce atitudine vor adopta în perioada următoare în faÅ£a unor soluÅ£ii, pe care guvernul Stolojan le va lua, pentru depăşirea criezei economice ÅŸi, nu în ultimul rând, să realizeze că ajungerea în opoziÅ£ie e totuÅŸi un eÅŸec. Dincolo de această ultimă observaÅ£ie eu fac parte din cei care cred că ”starea” de opoziÅ£ie e preferabilă aceleia de a fi la guvernare cu P.S.D. Sper ca la un moment dat cineva să facă o analiză ÅŸi asupra efectelor negative produse de ocheadele din aceÅŸti ultimi ani către partidul lui Ion Iliescu, asupra imaginii P.N.L.  

Fără a avea atitudinea vulpii care neajungând la struguri spune că sunt acri, cred că opoziţia poate fi benefică P.N.L. dacă liderii săi realizează că e timpul unei analize serioase asupra tuturor evenimentelor din ultimii ani. 

Nefiind foarte atenÅ£i la “politica de cadre”, liberalii s-au trezit în perioada 2004-2008, ca ÅŸi celelalte partide când s-au aflat la guvernare, cu foarte multe persoane care au descoperit exact după alegerile de acum patru ani cât de liberali sunt ei ÅŸi cum valorile liberale sunt acele valori după care-ÅŸi ghidează viaÅ£a. Trecând în opoziÅ£ie, P.N.L. va scăpa în primul rând de aceÅŸti oameni, care se vor declara crunt dezamăgiÅ£i de activitatea P.N.L. Important este ca, măcar de acum încolo, P.N.L. să fie ceva mai atent la cine ÅŸi în ce condiÅ£ii doreÅŸte să devină liberal cu “acte”. OpoziÅ£ia poate ajuta P.N.L. să se concentreze mai mult asupra propriei sale doctrine ÅŸi istorii. Atâta timp cât a fost la guvernare preocupările doctrinare au fost ca ÅŸi inexistente în cadrul P.N.L., iar organisme precum Institutul de Studii Liberale ÅŸi-au încetat aproape existenÅ£a. ÃŽn condiÅ£iile în care criza economică mondială pare să aducă un suflu nou socialiÅŸtilor prin rediscutarea rolului pe care statul trebuie să-l aibă în economie, iar în România un partid care pretinde că este  reprezentant al zonei de centru-dreapta va fi la guvernare cu un partid de stânga, liberalii trebuie să facă un efort serios pentru a realiza o clarificare a poziÅ£iei lor. Un alt lucru pe care va tebui P.N.L. să-l facă în opoziÅ£ie este acela de a-ÅŸi clarifica poziÅ£ia faţă de “tema” anticomunistă ÅŸi când spun asta mă gândesc la legi, precum cea a lustraÅ£iei sau a C.N.S.A.S., mai ales că liberalii promiseseră în 2004 că vor duce mai departe “tema” anticomunistă. Ultimul efort pe care, în opinia mea, va trebui să-l facă P.N.L. este acela al reorientării spre bazinul său electoral. Din această reorientare fac parte şi acÅ£iunile deja amintite, dar ÅŸi promovarea unei legislaÅ£ii care să protejeze ÅŸi să încurajeze în activităţile lor pe cei care fac parte din electoratul liberal. BineînÅ£eles că adversarii vor reacÅ£iona întrebându-ne de ce nu am făcut toate aceste lucruri în perioada în care am fost la guvernare numai că, în faÅ£a unei astfel de situaÅ£ii, soluÅ£ia nu este să punem capul în pământ, ci să încercăm să reparăm din mers ce s-a greÅŸit în aceÅŸti ani.

Nu opoziÅ£ia mă sperie când mă gândesc la P.N.L., ci faptul că unii lideri ai săi îmi dau impresia că, în opinia lor, pentru a căpăta o pondere importantă în rândurile opÅ£iunii alegătorilor este suficient să stai ÅŸi să aÅŸtepÅ£i ca toÅ£i cei care fac parte din cadrul puterii să comită greÅŸeli. ”Starea” de opoziÅ£ie poate fi benefică pentru viaÅ£a unui partid dacă ÅŸtie să profite de ea.             

                Spre surpriza poate a unora nu voi face acum nici o trimitere la rezultatele actualei guvernări ci mă voi referi foarte pe scurt la istorie. Zilele trecute un bun prieten, Radu BantaÅŸ, mi-a făcut unul dintre cele mai frumoase ÅŸi tulburătoare  cadouri pe care le-am primit până acum: o copie după dosarul de la C.N.S.A.S. al bunicului său, avocat Ioan Gr. BantaÅŸ, fruntaÅŸ al P.N.L. IaÅŸi dar care tocmai datorită credinÅ£ei sale în valorile liberale a sfârÅŸit la numai 64 de ani în închisoarea de la Poarta Albă. Motivele pentru care a fost închis sunt aÅŸa cum reiese foarte clar din dosar câteva : apartenenÅ£a la P.N.L. ÅŸi ajutorul constând în alimente ÅŸi puÅ£ini bani, dat unor prieteni aflaÅ£i în dificultate. Fost viceprimar al oraÅŸului între 1922-1925 avocatul IoanGr. BantaÅŸ a fost  condamnat la cinci ani de închisoare în coloniile de muncă de la Poarta Albă. După doar câteva luni de “internare” aici, fruntaÅŸul liberal ieÅŸean a decedat la sfârÅŸitul anului 1952. El face parte dintr-o pleiadă de intelectuali ÅŸi oameni politici din P.N.L., dar nu doar de aici, care nu au putut admite ca idealurile ÅŸi convingerile lor să fie negociate pentru ” interesul naÅ£ional” iar preÅ£ul plătit pentru atitudinea avută a fost libertatea ÅŸi viaÅ£a lor.

Pentru că dosarul pe care Radu mi l-a oferit cuprinde ÅŸi articole din ziarul liberal ieÅŸean  ”MiÅŸcarea” din anii 30 ai secolului trecut cu luări de poziÅ£ie faţă de diferite probleme politice ÅŸi nu numai, ale liderului liberal BantaÅŸ voi mai reveni în alte postări pe acest subiect pentru că, el oferă câteva mostre asupra gândirii nu doar politice din perioada interbelică. 

După un contact, de tipul celui avut de mine miercuri, cu destinul unui liberal ieÅŸean, nu pot să mai spun decât “Dumnezeu să-l ierte !” iar nepotului avocatului Bantaş eu, ÅŸi cred că ÅŸi alÅ£ii asemenea mie, care simt ÅŸi gândesc liberal din Å£ara aceasta, trebuie să-i mulÅ£umim pentru că datorită exemplului oferit de bunicul său putem spune că avem un motiv în plus pentru a fi mândri că suntem liberali.