De câteva zile a început o nouă campanie electorală.  Spre deosebire de cele care au avut loc până acum aceasta se individualizează atât prin faptul că ea are loc în timpul unei puternice crize economice dar ÅŸi prin sistemul de vot uninominal. Discutat ÅŸi analizat de mulÅ£i ani, votul uninominal a fost “încărcat” cu o responsabilitate aparte, de la el aÅŸteptându-se o adevărată purificare a clasei politice.  Ceea ce s-a spus de puÅ£ină lume până acum, este faptul că nu doar sistemul de vot trebuia schimbat în România pentru a  se produce o reformă reală a clasei politice autohtone ci ÅŸi mecanismul de funcÅ£ionare al partidelor politice româneÅŸti ÅŸi când spun asta am în vedere modul de recrutare, susÅ£inere ÅŸi promovare a celor care fac astăzi politică în România. ÃŽn al doilea rând clasa politică, la fel ca peste tot, va reflecta mereu minusurile ÅŸi plusurile existente în societatea românească indiferent de sistemul de vot.

Campania aceasta aduce în deschiderea ei câteva întrebări. Prima ar fi cât de mult va reuÅŸi ea să schimbe ierarhiile existente până acum în preferinÅ£ele electoratului, cum se vor poziÅ£iona trusturile de presă ÅŸi analiÅŸtii care lucrează pentru ele în următoarele 30 de zile ÅŸi care vor fi temele supuse dezbaterii. AÅŸa cum nu mă aÅŸtept ca desfăşurarea campaniei să producă mari surprize, nu cred nici faptul că trusturile de presă îşi vor mărturisi deschis , precum în S.U.A., simpatiile pentru un lider politic sau altul, preferând în schimb loviturile sub centură, “dezvăluirile senzaÅ£ionale” despre unii oameni politici. Actuala campanie mai presupune un risc ÅŸi anume acela ca în condiÅ£iile existenÅ£ei unor colegii “ zonale” temele de campanie să se suprapună peste cele de la alegerile locale. Nu e nimic rău în asta doar că e insuficient în condiÅ£iile în care România e confruntată cu, câteva probleme  precum existenÅ£a unei centralizări considerată de multă lume drept excesivă, definirea rapidă  în condiÅ£iile actualei crize economice a locului  pe care trebuie să-l ocupe statul în economie ÅŸi nu în ultumul rând raportul dintre puterile statului în condiÅ£iile în care am avut în ultimii ani un impresionant meci instituÅ£ional declanÅŸat de lipsa de precizie a ConstituÅ£iei. Raportarea la problema centralizării statului român, preferinÅ£a pentru un stat minimal sau dimpotrivă unul foarte prezent în viaÅ£a noastră precum ÅŸi opÅ£iunea pentru o anumită formă de guvernământ sunt elemente care plasează un om politic într-o anumită parte a scenei politice româneÅŸti , indiferent de ce declaraÅ£ii face el . Chair dacă temele menÅ£ionate mai sus nu vor fi luate prea serios în discuÅ£ie în timpul campaniei, din motive diverse, modul în care vor fi ele abordate de viitorul guvern ÅŸi parlament vor afecta viaÅ£a noastră cotidiană într-o măsură mai mare decât vrem noi să credem astăzi.