Ultimele zile de campanie au adus noi probe în privinÅ£a sincerităţii liderilor P.D.-L. Dacă unii dintre ei văzând probabil că nu au ÅŸanse să atingă scorul mult visat de 51%  din opÅ£iunile românilor au început să transmită semnale de împăcare către P.N.L., pentru a pune bazele unei viitoare guvernări de centru-dreapta, am în vedere aici pe Theodor Stolojan, alÅ£ii precum Valeriu Stoica ÅŸi Toader Paleologu trimit mesaje pe care le-am putea numi otrăvite către alegătorii P.N.L. încercând să-i convingă de faptul că un vot acordat P.N.L. este un vot dat P.S.D. sau alianÅ£ei P.N.L.-P.S.D. Dacă din partea lui Valeriu Stoica ne-am fi aÅŸteptat la un asemenea gest politic , din partea cărturarului Paleologu am sperat la ceva mai multă decenţă chiar după ce s-a înrolat în armata prezidenÅ£ială, măcar datorită numelui pe care îl poartă. Vorbind acum despre “alianÅ£a tacită dintre P.N.L. ÅŸi P.S.D.” Toader Paleologu ne creează impresia unui om coborât din lună care e dezamăgit de ce vede ÅŸi nu a unui fost ambasador al României până acum două luni. Scârba care pare că l-a cuprins acum în prag de alegeri, nu l-a determinat să-ÅŸi de-a demisia din postul deÅ£inut în Danemarca timp de mai mulÅ£i ani graÅ£ie încrederii pe care guvernul Tăriceanu i-a acordat-o. Ceea ce nu vor să înÅ£eleagă domnii din P.D.-L. este că nu poÅ£i cere unui partid să colaboreze cu tine în plan guvernamental după alegeri, atâta timp cât multe din acÅ£iunile întreprinse în ultimii trei ani, pot fi interpretate ca încercări de desfiinÅ£are a lui. ÃŽn aceste condiÅ£ii, nu pot decât să sper că, în timpul rămas până la alegeri, conducerea P.D.-L. va avea înÅ£elepciunea politică necesară ÅŸi-ÅŸi va orienta “tunurile” spre P.S.D. ÅŸi nu P.N.L. 

                   În condiţiile în care destui ziarişti vorbesc cu mult patos despre corupţia clasei politice,  o anchetă făcută de hotnews http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5173421-negociat-pentru-candidat-cum-apari-show-5000-sau-20-000-euro.htm?cfnl, scoate în evidenţă foarte clar cam care este preţul pe care cineva trebuie să-l plătească, pentru a avea şansa să-şi transmită mesajele către alegători. În ciuda situaţiei concrete prezentate de reporterii de la hotnews, cred că acei candidaţi care s-au străduit să meargă prin cartiere, să se întâlnească cu alegătorii şi să le prezinte proiectele lor vor reuşi să obţină scoruri bune chiar dacă nu au cotizat serios la diferite televiziuni. Există şi o parte comică în această poveste a cotizării la diferite televiziuni când te gândeşti ce figuri marţiale au unii dintre cei care sunt enumeraţi acum şi cât de mult se străduie ei să joace rolul ziariştilor imparţiali. Aştept cu mult interes o anchetă similară la nivelul presei ieşene. 

                   Eliberat de presiunea pe care timp de mai mulÅ£i ani Ion Iliescu a făcut-o asupra lui, Mircea Geoană pare în ultimul timp să fi căpătat mai mult aplomb în acÅ£iunile sale politice. Această nouă stare nu l-a scutit însă de “comiterea” unor declaraÅ£ii bombastice precum cea referitoare la trimiterea unui român în cosmos sau acordarea de către statul român a 20.000 de euro pentru  fiecare român care se întoarce din străinătate. Chiar dacă multă lume din afara partidului s-a amuzat pe seama lipsei de autoritate a fostului ministru de externe, acesta a reuÅŸit cel puÅ£in până acum să păstreze o anumită unitate a partidului ÅŸi să devină pe fondul greÅŸelilor comise de P.N.L. ÅŸi P.D.L., partidul cotat cu ÅŸansele cele mai mari de a obÅ£ine primul loc la alegerile de duminică. MenÅ£inerea P.S.D. la un procent ce gravitează în jur de 30% , scor care este considerat de ani buni drept procentul social-democraÅ£ilor români, este o performanţă la care a contribuit din plin. Ea a fost obÅ£inută datorită defecÅ£iunilor din alianÅ£a D.A. dar ÅŸi absenÅ£ei oricărei reforme interne în P.S.D.

                Mircea Geoană a reuÅŸit în ultimii ani să aibă girul atât al greilor partidului care au văzut în el omul care-i poate aduce înapoi la guvernare dar ÅŸi al celor din “noul” val care au crezut că împreună cu el, pot arăta electoratului român “noua” faţă a P.S.D. Cum drumul până  la Palatul Victoria va fi  destul de lung Mircea Geoană, plictisindu-se probabil,  a început să facă  consideraÅ£ii ideologice despre dreapta ÅŸi stânga. AÅŸtept de multă vreme clarificări doctrinare de la P.S.D. dar ÅŸi P.D.L. ÅŸi chiar dacă ÅŸtiu că nu în campanie este timpul necesar pentru a le face, aÅŸ fi vrut să aud din partea celui care se visează prim ministru al României, ceva mai mult decât înfierarea îmbogăţiÅ£ilor ÅŸi aberaÅ£ii despre discrepanÅ£ele din societatea românească. ÃŽntr-o perioadă în care avem nevoie rapid de investiÅ£ii străine, astfel de  discursuri pot fi pentru cineva care nu cunoaÅŸte faptul că în P.S.D. se află un număr important de de oameni cu averi considerabile, un stimul serios pentru a sta foarte departe de România. Asocierea pe care o face în ultimul timp P.S.D. cu schimbarea produsă în S.U.A. nu poate provoca decât zâmbete pentru că, socialismul de care tot vorbesc unii că ar fi practicat de Obama nu are nici o legătură cu socialismul românesc. DistanÅ£a este atât de mare încât dacă ne gândim că astfel de aserÅ£iuni vin din partea unui om care a stat mulÅ£i ani în S.U.A., ne putem gândi dacă, pe lângă politicianismul specific acestei perioade, nu este vorba ÅŸi despre prostie.

                   Interviul dat de Traian Băsescu postului Realitatea TV tocmai în ultima săptămână de campanie electorală a provocat aÅŸa cum era de aÅŸteptat numeroase comentarii ÅŸi reacÅ£ii. Dincolo de afirmaÅ£ia referitoare la prăbuÅŸirea fondului de pensii care denotă un comportament politic iresponsabil, această  ultimă apariÅ£ie a avut darul de a trage câteva semnale. ConÅŸtient că disputele cu premierul Tăriceanu i-au adus ÅŸi lui un deficit de imagine serios, preÅŸedintele pare preocupat ca măcar din acest moment să existe o bună colaborare cu ÅŸeful guvernului. Cei care au uitat ce eforturi serioase a făcut pentru a dinamita activitatea actualului guvern pot chiar să-l creadă mai ales că, sintagma “trebuie” pe care a folosit-o când s-a referit la colaborarea dintre cele două palate nu a fost urmată de alte explicaÅ£ii asupra cauzelor pentru care aÅŸa ceva nu a fost posibil până acum ÅŸi nici cum o vede explicit pentru viitor.  

   La fel de interesant şi surprinzător pentru mine a fost respingerea unei soluţii de tip tehnocrat. Cunoscând modul său populist de a face politică şi ţinând cont şi de criza economică aflată în desfăşurare m-a surprins faptul că s-a pronunţat în favoarea unui om politic de dreapta şi nu a unei variante gen Mugur Isărescu sau Răzvan Mihai Ungureanu.

  Dincolo de toate aceste observaÅ£ii, “lovitura” a fost dată în opinia mea de aprecierile făcute asupra avantajelor pe care le poate aduce unei societăţi  o politică economică de dreapta  comparativ cu una de stânga. Trebuie să recunoaÅŸtem că multe roluri ne-am fi aÅŸteptat să joace Traian Băsescu dar nu ÅŸi pe cel de ideolog ÅŸi mai ales al dreptei. Delimitarea pe care a făcut-o imediat de liberalism ÅŸi neasumarea clară a unei doctrine din spectrul dreptei politice arată că lecÅ£iile politice ţinute probabil cu Valeriu Stoica sau cu profesorul Cristian Preda nu au fost finalizate, reflectând în acelaÅŸi timp ÅŸi confuzia existentă în rândul colegilor săi din P.D-L.

    Destinatarii semnalelor trase de preÅŸedinte sunt mai întâi alegătorii care se regăsesc în zona de centru-dreapta a spectrului politic românesc ÅŸi care nu sunt încă hotărâţi dacă să voteze cu P.N.L. sau cu P.D.-L. Cunoscând “simpatia” lui Traian Băsescu pentru partidul Brătienilor aceÅŸtia ar trebui să vadă în el port-drapelul dreptei româneÅŸti ÅŸi să voteze cu partidul său. Afirmându-ÅŸi apoi deschiderea pentru colaborarea cu un prim -ministru care să vină dinspre dreapta scenei politice ÅŸi subliniind necesitatea unei majorităţi clare în Parlament, preÅŸedintele deschide uÅŸa unei noi colaborări cu liberalii.

Întrebarea acestui sfârşit de campanie este dacă liberalii vor putea începând de duminică încolo,  să treacă peste toate loviturile încasate de la pedelişti în aceşti ani şi să realizeze împreună o guvernare structurată în jurul unor principii de dreapta de care România are nevoie sau, vor accepta să bată palma cu un partid nereformat numit P.S.D. realizând în felul acesta ce nu a reuşit Băsescu şi anume transformarea partidului lor într-o formaţiune politică minoră. 

                   Cu privirea orientată spre campania electorală, tindem să uităm că oraÅŸul în care locuim la fel ca ÅŸi întrega Å£ară are ÅŸi alte probleme decât cele de natură politică. Ziarul de IaÅŸi, de ieri, demonstrează din nou cum  sintagma mult utilizată de edilii locali ÅŸi nu doar de ei, “Capitală culturală” tinde sa devină tot mai goală de conÅ£inut. Nu mă interesează foarte mult câţi bani a obÅ£inut judeÅ£ul Vaslui dar, când IaÅŸul are 1600 de monumente înscrise pe lista oficială a Ministerului Culturii ÅŸi nu a întocmit nici un proiect pentru finanÅ£are europeană, cred că e vorba de rea voinţă sau de prostie din partea celor responsabili.  ÃŽnÅ£eleg faptul că oraÅŸul neavând un buget foarte mare iar “nevoile” fiind  numeroase, culturii nu i se pot aloca prea mulÅ£i bani, dar nu ÅŸtiu cum poate fi interpretată neatragerea nici unui euro din fondurile comunitare pentru restaurarea patrimoniului cultural.  Dincolo de această constatare, o dovadă a interesului pentru cultură o avem ÅŸi dacă ne uităm la construcÅ£ia bugetului local în care, sportul figurează în acelaÅŸi capitol cu activităţile culturale iar cei mai mulÅ£i bani merg aÅŸa cum ştim foarte bine la fotbal. SoluÅ£ia pe care o văd şi pentru IaÅŸi este înfiinÅ£area unei instituÅ£ii, aflate în subordinea Primăriei, de tipul celei existente în BucureÅŸti numită ArCub, care să se ocupe de realizarea unor proiecte de finanÅ£are pentru diverse acÅ£iuni culturale, organizarea acestora şi gestionarea fondurilor alocate de la bugetul public. Pentru aceasta trebuie însă puÅ£in  curaj, pragmatism ÅŸi viziune. 

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/si_birladul_ne_a_batut_la_fonduri_ue_pentru_cultura_167223.html

                    După trei săptămâni de campanie electorală se poate spune parafrazând o  sintagmă celebră “stilul este omul însuÅŸi”că ÅŸi fiecare campanie reflectă personalitatea candidatului ÅŸi a staff-ului său. Am observat de la momentul declanşării campaniei trei stiluri de a acÅ£iona care nu cred că au surprins prea mult pe observatorii avizaÅ£i. Dacă liberalii au insistat pe realizările lor guvernamentale iar pesediÅŸtii au reluat discursurile din anii 90 în care jucau rolul de reprezentanÅ£i ai celor “mulÅ£i ÅŸi săraci”, liderii partidului prezidenÅ£ial au insistat obsesiv asupra colaborării dintre P.N.L. ÅŸi P.S.D. din ultimii doi ani. Trebuie să recunosc apoi că, dacă nu mă surprinde acordarea de pachete cu alimente de către P.S.D. pentru populaÅ£ia săracă, sunt uimit de absenÅ£a lui Traian Băsescu de la întrunirile electorale ale P.D.-L.

Vrând parcă să infirme zvonuri conform cărora lideri ai P.N.L. poartă negocieri cu reprezentanÅ£i ai P.D.-L. pentru formarea viitorului guvern, doi candidaÅ£i ai ultimului partid din IaÅŸi au început de ceva timp să desfăşoare atacuri, care nu le fac cinste,  la adresa competitorilor liberali. Profitând de faptul că, la fel ca ÅŸi în cazul oricărui alt lider politic, preÅŸedintele filialei locale a P.N.L. IaÅŸi are ÅŸi persoane care sunt nemulÅ£umite de activitatea sa, Dan Cîrlan ÅŸi NicuÅŸor Păduraru au vorbit mai puÅ£in despre programul lor politic,  realizând în schimb o asociere între adversarii lor, Camelia Gavrilă, respectiv Mugur Cozmanciuc ÅŸi Relu Fenechiu. O astfel de strategie poate fi una care să le aducă voturi. ÃŽntreb însă dacă nu era mai corect ca măcar unul din cei doi domni să meargă să concureze cu preÅŸedintele liberalilor ieÅŸeni în zona în care acesta candidează ÅŸi nu să fluiere de pe margine la el. Tactica aruncatului cu pietre de după gard o credeam de mult depăşită. Pe lângă faptul că, apelând la strategia împroÅŸcatului cu noroi a adversarilor, cei doi lideri, foÅŸti liberali, se apropie foarte mult de practicile P.S.D., se pare că nu mai au timp să-ÅŸi prezinte realizările din activităţile desfăşurate până acum. Dacă ei afirmă cumva că în cazul lor “Faptele vorbesc” nu putem spune decât că nici unul din cei doi democrat-liberali nu stau prea bine în realitate la acest capitol. Dan Cârlan dar ÅŸi Nicu Păduraru au proiecte pe care din motive necunoscute până astăzi nu au reuÅŸit să le ducă până la capăt ÅŸi despre care ar fi  trebuit să vorbească ieÅŸenilor în această campanie. Pentru asta ar trebui însă ÅŸi ceva mai mult curaj, ceea ce cred că  le lipseÅŸte la amândoi.

                    Anii 90 au adus pentru societatea românească o prezenţă copleşitoare a bisericii şi a preoţilor ei la numeroase manifestări publice. Unii s-au întrebat atunci dacă, în condiţiile în care veneam după 45 de ani de comunism nu ar fi fost mai nimerită o atitudine ceva mai discretă măcar pentru faptul că, nu au fost foarte mulţi preoţi care să se fi remarcat drept voci critice ale regimului comunist. Imediat a apărut o altă întrebare şi anume dacă preoţii ar trebui să facă sau nu politică şi dacă da în ce manieră. De multe ori am auzit în intervalul 1990-2000 cum în calculele diferiţilor politicieni, atragerea unui preot, influent într-o zonă a ţării, era un element important din strategia pe care şi-o făcea. Bineânţeles că o asemenea situaţie era expresia clară a gradului de modernizare al societăţii româneşti. Chiar dacă relaţia dintre statul român şi biserică nu s-a clarificat în perioada amintită, am salutat decizia Sinodului B.O.R. din anii 2000 de a nu permite slujitorilor Bisericii Ortodoxe să facă o politică militantă. Decizia aceasta a fost mai degrabă un avertisment pentru preoţi de a nu mai fi vizibili când joacă rolul de agenţi electorali şi mai puţin una care să fie luată în considerare de către aceştia.  Două evenimente recente ne arată în mod clar că jocul acesta de-a politica pe care îl practică unii ierarhi ai B.O.R. riscă să afecteze foarte mult credibilitatea unei instituţii reper în societatea românească şi anume Biserica  Primul eveniment este recentul scandal creat de Becali http://www.gandul.info/actualitatea/patriarhia-il-anunta-pe-becali-cu-bucurie-ca-nu-i-da-banii-inapoi.html?3927;3521898 care, intuind probabil că nu va avea o performanţă prea mare la alegerile de duminică nu mai este dispus să joace rolul de bun samaritean. Diferenţa dintre momentul luării unei decizii privind stoparea sponsorizărilor acordate B.O.R., până la solicitarea restiturii sumelor de bani acordate în diferite momente postrevolutionare  este o distanţă pe care doar Gheorghe Becali o putea străbate.                   

Al doilea moment penibil îl reprezintă recenta “convertire” la creÅŸtinism a marelui strateg politic al României, Viorel Hrebenciuc, care prin mijloace numai de el ÅŸtiute  a reuÅŸit să convingă câţiva ierarhi ai B.O.R. să devină în cadrul unei slujbe de la mănăstirea CaÅŸin, adevăraÅ£i agenÅ£i electorali ai P.S.D. Cum imaginile furnizate de www.catavencu.ro sunt grăitoare nu putem decât să spunem tuturor celor vinovaÅ£i de atragerea bisericii în jocurile politice “RuÅŸine!” dar ÅŸi îndemnul “LăsaÅ£i biserica în pace!”.

                   Alegerile uninominale din 30 noiembrie au realizat un lucru deosebit pentru viaÅ£a politică românească, inidferent de ce critici, la unele subscriu ÅŸi eu, i se pot aduce ÅŸi anume scoaterea politicienilor din birouri ÅŸi orientarea programului lor atât cât există, în unele cazuri, spre problemele cotidiene ale alegătorilor. Campaniile de consultare realizate în perioada  pre-electorală au ajutat cu siguranţă la trecerea pe agenda politică a ” durerilor” pe care le are electoratul român. Adevărata provocare va apare însă  după alegeri când vom vedea câţi dintre cei care candidează acum îşi vor mai aduce aminte de mesajele transmise prin diferite mijloace de către cei care i-au votat. Ieri, mergând împreună cu doamna profesor Camelia Gavrilă într-o zonă a oraÅŸului IaÅŸi( Sărărie, Å¢icău) am constatat din nou gradul de subdezvoltare al unei părÅ£i importante a “capitalei culturale ” a României ÅŸi cum, dincolo de disputele ideologice dinte noi cei care facem politică, oamenii au probleme concrete nerezolvate de nimeni, care-i determină să fie puÅ£ini sensibili la subtilităţile noastre doctrinare. Dacă cei care candidează pe 30 noiembrie vor spune alegătorilor pe 30 noiembrie, pe bună dreptate,”VeniÅ£i la Vot!”, celor dintâi ar trebui  să realizeze că, dacă vor să mai aibă o minimă credibilitate ar trebui să stea după ce vor fi aleÅŸi cât mai puÅ£in posibil în birouri ÅŸi cât mai mult “pe teren “.