Din diverse motive Iaşul a devenit în ultimii ani un loc în care diverse magazine de desfacere ale unor mărfuri variate au obţinut profituri importante. Asta înseamnă că oraşul nostru este mai mult un loc din care se scot bani de către diferiţi investitori şi mai puţin unul în care vin bani pentru domenii productive. Fără să ne propunem o analiză amănunţită acum, vrem ca în rândurile următoare să prezentăm câteva exemple despre ceea ce am putea numi afaceri ratate la Iaşi adică afaceri de care iniţial s-a vorbit cu mult patos pentru ca apoi ele să dispară într-un anonimat total fără ca un oficial din administraţia locală să ofere explicaţii  asupra cauzelor misterioaselor dispariţii.
                 – ÃŽn noiembrie 2003, o firmă germano-japoneză îşi anunÅ£a intenÅ£ia de a produce piese de avion ÅŸi maÅŸini la IaÅŸi cu 500 de angajaÅ£i. După spusele viceprimarului  Nichita firma japoneză al cărei nume a rămas necunoscut dorea să cumpere între 5 ÅŸi 7 hectare de teren cu utilităţi sau racordabil la utilităţi, investiÅ£ia putând fi apoi mărită astfel încât să permită angajarea a aproape 2.000 de oameni. Nichita le promisese investitorilor străini că îi va ajuta la obÅ£inerea autorizaÅ£iilor ÅŸi că le va oferi facilităţi fiscale după înfiinÅ£area fabricii.
                 -După ce în luna august 2007  au venit să testeze piaţa ieşeană, reprezentanţii firmei de consultanţă şi consultanţă IT, Capgemini România, şi–au anunţat intenţia la sfârşitul lunii noiembrie a aceluiaşi an de a deschide un centru de outsourcing, respectiv încredinţarea strategică a anumitor procese din cadrul producţiei interne, care nu fac parte din activitatea de bază, unor firme specializate în managementul acestor procese. Cele mai multe proiecte de consultanţă pentru Capgemini provin din domeniul serviciilor financiare şi telecomunicaţii, urmate de producţie, re-tail şi energie.
                -În iulie 2007 compania portugheză  Eviva Energy declara că va construi turbine eoliene la Iaşi. Firma era o subsidiară a grupului portughez Martifer, iar reprezentanţii ei îşi manifestau disponibilitatea ca din 2008 să înceapă construcţia primelor unităţi de producere a energiei electrice din surse eoline, cu o putere totală de peste 10 MW. 
                - Licitaţia din aprilie 2007 ce urma să stabilească o firmă care să ofere consultanţă tehnică la realizarea depozitului ecologic de la Ţuţora, a desemnat drept câştigătoare o firmă ce făcuse o ofertă de 4, 3 milioane lei. Firmele descalificate au fost Vasco din Austria (de la început) Rosal Grup din Bucureşti, care a solicitat 3,1 milioane, şi Fichtner din Germania, care a prezentat o ofertă de 3,7 milione lei, dar a câştigat firma Eptisa, filială a unei societăţi spaniole cu 4,3 milioane. În urma contestaţiilor depuse, în iunie 2007, la Consiliul Naţional de Soluţionare al Contestaţiilor, licitaţia a fost anulată şi procedurile pentru selecţie reluate. Depozitul ecologic al oraşului construit la Ţuţora are o valoare de 29 milioane lei şi este înfiinţat în proporţie de 75% cu fonduri guvernamentale nerambursabile.
                -Mediafax a difuzat în luna iulie 2007 informaţia conform căreia concernul Delphi urma să demareze o investiţie de peste 100 milioane euro la Iaşi.  Delphi urma să construiască o fabrică de componente auto la Iaşi, fiind unul din cei mai mari furnizori internaţionali din industria auto. Compania a cumpărat 20 hectare teren în Iaşi, unde urma să producă pompe de injecţie pentru motoare diesel
                  -Compania Siemens intenţiona, în august 2007 să investească în transportul în comun din municipiul Iaşi şi în modernizarea aeroportului internaţional care deserveşte zona Moldovei. Nichita a anunţat că reprezentanţii companiei germane şi-au exprimat intenţia de a investi la Iaşi, în special în domeniul transportului în comun. Potrivit declaraţiilor lui Gheorghe Nichita, Siemens era interesat şi de reparaţiile şi modernizarea pistei Aeroportului Internaţional.
                -Firme importante, precum BMC TRUCK & Bus şi Raiffesisen Leasing, au contestat public în august 2007  procedura de achiziţie demarată de RATP pentru 50 de autobuze noi declanşând un scamdal public în august 2007.
                -În august 2007 Siemens se arată interesat de mai multe servicii publice din Iaşi, prilej pentru Nichita să se laude iar presei, că el aduce investitori. Nichita declara chiar  că ia în calcul varianta concesionării transportului public din Iaşi, gestionarea traficului şi a parcărilor dar şi faptul că discutase cu reprezentanţii de la Siemens despre serviciile de producere şi distribuire a energiei termice.
                 -În luna mai 2007, Ziarul Financiar anunţa că Ericsson vine la Iaşi, iar directorul Tehnopolis afirma că sediul firmei suedeze, va fi la el în societate şi nu la Fortus. Obiectivul declarat era crearea unui centru global de servicii, care ar presupune câteva sute de locuri de muncă pentru ieşeni (până la 500 pentru un timp).
               

               Afacerile ratate enumerate mai sus sunt o dovadă pentru faptul că Iaşul are nevoie de un nou mod de a face administraţie. Aceasta presupune o nouă abordare asupra infrastructurii, o altă atitudine faţă de investitori şi existenţa unei imagini clare asupra direcţiei în care va evolua oraşul în următorii ani din punct de vedere economic. Altfel, plecările din Iaşi ale tinerilor pregătiţi şi nu doar ale lor; vor continua (conform Institutului Naţional de Statistică, în intervalul 2000-2005, din Iaşi au plecat anual, în medie, 3.500 de persoane active) .