Transport eficient şi modern la Iaşi-o glumă!
După ce a pretins în campania din 2004 că în perioada în care fusese primar interimar (noiembrie 2003-mai 2004) realizase în domeniul transportului investiţii de 32,7 miliarde de Gh. Nichita a făcut câteva promisuni în domeniul transportului public pentru mandatul 2004/2008:
-realibilitarea şi modernizarea transportului local de călători (înlocuirea a 35 km de tramvai, 50 de autobuze noi, 40 de troleibuze, dispecerat unic), artera ocolitoare pentru circulaţia maşinilor de mare tonaj, semaforizarea a 5 noi intersecţii, construirea unei noi autogări( lângă gară)
-la sfârşitul a patru ani de la preluarea mandatului ca primar, criza unuia din domeniile cheie ale oraşului a devenit cronică, dovadă a acestei situaţii fiind suma de 57 milioane lei la bugetul de stat, motiv pentru care în premieră absolută, Fiscul a scos la vânzare 36 de vehicule ale R.A.T.P .
-practic ieşenii suportă cheltuielile generate de actualul sistem prin preţul biletelor dar şi prin subvenţiile acordate de-a lungul anilor de către Primărie.
-unele din nemulţumirile ieşenilor ar putea fi rezolvate dacă ar exista o implicare oarecare a Biroului reglementării transportului urban, din cadrul Primăriei .
- parcul auto este subdimensionat iar cel existent a fost constituit prin achiziţionarea unor mijloace de transport second-hand
-pentru fiecare autobuz achiziţionat dar fabricat între 1992-1995 a fost achitată suma de 23 de mii euro.
O caracteristică a modului în au înţeles Regiile aflate în subordinea Primăriei să gestioneze banul public sunt licitaţiile organizate pentru achiziţionarea mijloacelor de transport. Caietele de sarcini refăcute din mers, contestaţiile numeroase şi ameninţările cu dosare penale au devenit o practică frecvent întâlnită la RATP. Cazul cel mai recent este legat de licitaţia pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi, pentru care RATP era dispusă să plăteasca 11 milioane euro, care fără a avea loc încă, a fost precedată de reclamaţii şi acuze potrivit cărora se încearcă favorizarea unor firme în defavoarea altora.
Surpinde şi faptul că R.A.T.P. deşi are în administrarea sa 9 ha de teren, despre vânzarea lor ca modalitate de constituire a unei sume necesare pentru diminuarea pierderilor nu vorbeşte nimeni.
O parte din pierderi ar fi putut să fie acoperite dacă de la bugetul local ar fi fost virate sumele alocate ca subvenţii pentru gratuităţile decise de primar. Reprezentanţii RATP au intentat chiar un proces Primăriei pentru recuperarea subvenţiilor neachitate de la bugetul local. Procesul este încă în desfăşurare, iar suma solicitată de RATP depăşeşte 40 milioane lei.
Pentru a tempera elanul celor de la RATP, municipalitatea a adăugat o taxă anuală pentru utilizarea drumurilor publice în valoare de 7 milioane lei stabilită încă din 2005 şi majorată un an mai târziu. Criza prin care trece RATP a făcut ca taxa amintită să fie încă o sursă de datorii pentru că regia nu a avut fondurile necesare pentru achitarea lor. Astfel în loc să achite subvenţiile datorate, reprezentanţii Primăriei au ales altă variantă. In timp ce municipalitatea avea de dat în toamna lui 2007 la RATP 15,6 milioane lei, regia avea datorii către bugetul local o sumă de peste 27 milioane lei. O bună parte din datoriile RATP către Primărie reprezintă chiar taxa impusă de Consiliul Local .
Ceea ce se poate constata este existenţa unei situaţii dificile reale exemplificată prin pierderile pe care le înregistrează lunar fiecare M.A.Z. aproape 10000 Ron , din care 8800 rata leasing, si o pierdere anuala la tramvaie de 2, 5 milioane lei, în ciuda creşterii numărului de „clienţi”,
Toate elementele prezentate mai sus sunt pentru noi liberalii argumente pentru a vorbi foarte clar despre necesitatea privatizării R.A.T.P. şi despre realizarea concesionării unor trasee din oraş . Celelalte măsuri preconizate de P.N.L au devenit deja publice în urma prezentării programului nostru de guvernare locală.
