Pentru că problema asfaltărilor este una care afectează viaţa noastră a tuturor, am decis ca incursiunea noastră în lumea măruntă a realizărilor lui Gh. Nichita ca primar al Iaşului să înceapă cu aceea a asfaltărilor. 

                După şase luni de mandat ca primar interimar, Gh. Nichita se lăuda în campania electorală din 2004 că a realizat în „domeniul” asfaltărilor –65.000 de mp. (de 3 ori mai mult în 2 luni decât în tot anul precedent) şi 17,5 km drumuri naţionale. La acestea a  adăugat  obţinerea finanţării a 180 de miliarde de lei şi începerea lucrărilor.
                Starea dezastruoasă a drumurilor este în strânsă legătură şi cu sumele reduse alocate prin bugetul local. Astfel, în bugetul oraşului Iaşi pe 2006 la capitolul investiţii pentru asfaltări erau prevăzute  25 miliarde lei, în timp ce pentru nocturna stadionului era alocată suma de 31 miliarde lei iar pentru echipa de fotbal 15 miliarde.
                Fără a intra în amănunte, trebuie să spunem că în timp ce la Iaşi pentru calitatea străzilor era prevazută suma amintită , în  Timişoara valoarea investiţiilor în aceeaşi direcţie era de aproape 800 miliarde lei iar la Cluj de 229 miliarde lei. Dincolo de uzura „istorică” a unor drumuri din Iaşi sau a traficului greu, cele mai multe dintre ele arată deplorabil şi datorită numeroaselor lucrări efectuate de diferitele regii ale oraşului. Pe lângă durata mare de timp pe care se întinde realizarea lor, ele sunt afectate şi datorită lipsei, în cele mai multe cazuri a unor reparaţii elementare.
                 O dovadă a viziunii pe care o au primarul şi cei care conduc societatea Citadin  asupra asfaltării este modul în care au fost alocaţi banii din bugetul oraşului în această direcţie. Din cei  160 miliarde lei prevăzuţi pentru tot ceea ce înseamna reparaţii şi modernizări ale străzilor, doar 30 miliarde lei au fost alocate pentru străzi întregi. ( pentru lucrări capitale la drumuri). Restul au fost programate pentru  clasicele plombări, mici covoare asfaltice, şi pe marcajele stradale. Alocarea doar a 30 de miliarde pentru drumuri întregi provoacă serioase semne de întrebare  asupra motivaţiei ce a stat la baza unei asemnea decizii dacă avem în vedere că după calculele făcute de directorul Primăriei, Mihai Chirica, pentru a turna covoare asfaltice pe toate străzile importante ale Iaşului ar fi fost nevoie de 800 miliarde lei. 
                Un bilanţ interesant apare în octombrie 2006 când se trage practic linie pentru reabilitarea a 5 km de stradă şi cale de rulare pe traseul Alexandru cel Bun- Dacia capăt . Costurile totale după şase ani de lucrări s-au ridicat la  3,1 milioane de euro care, după unele aprecieri ar fi fost suficienţi pentru refacerea a 15,5 kilometri de autostradă.
                O altă probă a nepăsării faţă de banul public o reprezintă şi acţiunea R.A.T.P. din luna noiembrie 2006 . După doar patru luni de la ultima asfaltare dintre şine în Bucşinescu,  R.A.T.P. sparge din nou asfaltul, pentru a înlocui o şină de tramvai.
                Elanul electoral al primarului a început în luna septembrie 2007  să fie vizibil şi cu faţa sa negativă. „Marea asfaltare“ pregatită de Primărie a început să dea rateuri. Abia montate, bordurile de pe strada Libertăţii au fost deja sparte. Deşi s-a turnat covor asfaltic pe toată suprafaţa străzii, nu s-a reuşit rezolvarea unei probleme resimţite de toţi şoferii din Iaşi-. capacele de canal nu sunt la cota străzii.
                Sfârşitul lui 2007 ne arată calitatea lucrărilor facute în Iaşi. Deşi a fost turnat în primăvara lui 2007, în multe zone ale oraşului covorul asfaltic avea deja cratere. Autorităţile locale nu au dat vina  pe asfalt sau pe calitatea lucrărilor, ci pe şinele de tramvai care se mişcă.
                 La multe alte lucrări realizate de Citadin lângă calea de rulare a tramvaielor situaţia s-a repetat. Astfel, în Podu Roş, municipalitatea a cheltuit în jur de 12.000 lei pentru a aduce asfaltul la cota şinelor de tramvai. Lucrarea a fost realizată în toamna lui 2006 pentru ca în ianuarie 2007 să apară  din nou gropile.
                 Acestea sunt doar câteva din exemplele oferite de actualul primar asupra modului în care a înţeles el să folosească banul public şi o expresie a interesului pentru una din priorităţile ieşenilor-drumurile. Din păcate pentru câteva lucrări realizate în această direcţie nu avem nici măcar minime informaţii asupra modului în care s-a asigurat şi desfăşurat finanţarea lor.
 
.