Nu sunt primul şi nici ultimul care crede că şansa unui partid social-demcrat de a fi luat în serios de către alegători nu are cun să fie prea mare atâta timp cât este condus de lideri cu averi impresionante şi care în plus nici nu prea au cum să demonstreze provenienţa lor. În acelaşi timp nu cred nici faptul că românii mai pot fi atraşi în 2008 de lideri care joacă rolul de săraci şi cinstiţi , model patentat de Ion Iliescu. Preşedintele de onoare al P.S.D. îmbătat probabil de succesul pe care l-a înregistrat în aducerea lui Adrian Năstase a crezut că poate da cinstea, atât cât a avut, pe ruşine declarând presei de azi că decizia de mărire de către R.A.-P.P.S. a chiriei pentru curtea casei pe care a cumpărat-o oricum  la un preţ de aproape zece ori mai mic decât valora ei reală,  nu va fi respectată de către el. Neluarea în considerare a unei decizii date de o  autoritate a statului român nu mă surprinde, ci îmi aduce aminte că liderul social-democrat care a plâns mereu de mila celor săraci este cel care îndemna justiţia în 1995 să nu redea propietatea celor îndreptăţiţi. Pretextând că este victima unor jocuri politice tovarăşul Iliescu împreună cu ” prietenul ” Geoană ignoră  faptul că proprietatea unui bun presupune şi asumarea unor cheltuieli. Dacă primul emanat al revoluţiei din decembrie nu şi le poate permite asta nu înseamnă că alţii trebuie să le suporte în locul său. Ion Iliescu este şi acum la bătrâneţe un privilegiat aşa cum a fost în întreaga sa viaţă iar ceea ce nu vrea el să înţeleagă este că regulile în România s-au mai schimbat. Nu-mi dau seama cum poate da Iliescu lecţii de moralitate unor lideri din P.S.D., când el consideră că poate şi trebuie să beneficieze în continuare de o pomană din partea statului,  în condiţiile în care atâtea familii de tineri din ţara asta sunt nevoiţi să plătească chirii foarte mari pentru locuinţe modeste. El este în felul acesta un bun model pentru cel pe care l-a numit ” prostănac”. Dincolo de orice alte consideraţii, Ion Iliescu face parte din categoria celor care au ratat marele examen al vieţii lor şi anume acela de a îmbătrâni frumos şi de a ieşi onorabil din scenă.